Regele muzicii tiganesti din Balcani a incetat din viata la varsta de 72 de ani, dupa o lunga si grea suferinta. Multi il numeau Nat King Cole din Nis iar melodiile sale au fost cantate de interpreti din toate continentele. Saban a cantat pentru mari personalitati precum Tito, Nehru sau Indira Gandhi. O personalitate marcanta a muzicii balcanice, acesta a fost neglijat de autoritati, fiindu-i aprobata prima pensie de la stat vinerea trecuta...
Saban Bajramovic s-a nascut pe 16 Aprilie 1936 la Nis. La varsta de 19 ani a fugit din armata pentru o fata, dar mai tarziu a fost inchis 3 ani la Goli Otok pentru aceasta dezertare. El si-a inceput cariera muzicala in inchisoare cand la un concert a cantat in locul unui alt prizonier. Mai tarziu a fondat o trupa de muzica in inchisoare cu care canta melodii jazz ale lui Louis Armstrong sau Frank Sinatra. Saban spunea ca Goli Otok a insemnat pentru el facultatea vietii, care i-a format modul de gandire.
Prima sa inregistrare a facut-o in 1964, iar discografia lui contine aproape 20 de albume si mai mult de 50 de singleuri.
"M-am decis sa fiu un muzician pentru ca muzica este creatia lui Dumnezeu. Nu am acordat niciodata atentie felului cum altii considera muzica. Merit sa fiu numit regele muzicii tiganesti si Nat King Cole din Nis. Nimeni nu ma poate inlocui..", spunea Saban.
Bajramovic s-a aflat in showbiz inca din anul 1964. A facut filme alaturi de Goran Paskaljevic, "Guardian Angel" (1987), cu Milan Jelic , "Sunday Lunch" (1982), si cu Stole Popov "Gypsy Magic" (1997). "Nu cred ca showbiz-ul m-a schimbat, dar tot nu ma simt implinit. Nimeni nu si-a amintit dupa 40 de ani de cariera sa vina in Nis si sa-mi spuna: "Saban, meriti o pensie." Cum pot fi implinit?", spunea interpretul in ultima parte a vietii.
Saptamana trecuta, Ministrul Muncii l-a vizitat, promitandu-i ca-l va ajuta.
El a inspirat numerosi artisti din lumea intreaga. Sotia sa, Milica a fost alaturi de el in ultima zi de viata. El a lasat in urma 4 fiice si 12 nepoti care locuiesc in toata lumea.
Saban Bajramovic, va fi inmormantat miercuri la ora 2 in cimitirul tiganesc din Nis. "Funeraliile lui Saban vor fi urmate de muzica, asa cum si-a trait toata viata. Numerosi muzicieni ca Goran Bregovic, Orchestra Boban Markovic, Dzej Ramadanovski si-au anuntat prezenta." a spus Zivota Sabanovic, o ruda a marelui artist.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
www.blic.co.yu
Technorati tags: Saban Bajramovic muzica tiganeasca muzica+sarbeasca
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea muzica. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea muzica. Sortați după dată Afișați toate postările
luni, 9 iunie 2008
luni, 22 decembrie 2008
Foaie verde de cucuta, vine mandra pe conducta...
In multe case din zona Munteniei, in preajma sarbatorilor (..si numai) se aude un anumit gen de muzica. Este muzica de petrecere…stil Nicu Paleru. Nu stiu cum sa-i spun astfel. Este muzica vesela cu versuri usoare spre tampite uneori, acompaniata de un acordeon, o orga si poate o vioara sau un saxofon. Nu ma deranjeaza muzica, dovada fiind ca am in calculator melodii de acest gen. Nicu Paleru, Nicu Albu, Emilia Ghinescu sau Violeta Constantin au un izvor nesecat pentru melodiile lor, satul din zona Munteniei fiind plin de familii pe seama carora se pot face discografii intregi. Ma deranjeaza faptul ca acesti oameni de la tara cred in versurile satirice ale acestor melodii si considera ca cei care canta le dau sfaturi bune de urmat.
Niste exemple?
• “Nevasta mea tot imi spune sa beau lapte dimineata/ Pai dac-ar manca vaca prune, as bea toata viata”
“Si o luna, s-inc-o luna, s-inc-un an as dormi, mi-as face pat langa cazan/ si cand e sa ma trezesc, cu tuica sa ma cinstesc ca asa ma-nveselesc”
(Nicu Paleru si Alberto de la Ploiesti)
// Nu-i mai satura lumea de atata Saniuta…
• “Soferul, soferul si nu vreau pe altul/ E cel mai frumos si-o iubit tot satul”
“Au lume, soferul e hot/ te pune-n masina si sa iesi nu poti”
(Junior 2000)
// Obsesia tarancilor pentru tarani oxigenati cu masini.
• “Sunt tanar si am dusmani ce-mi poarta grija la bani/ Se intreaba cat mai pot si banii de unde-i scot”
(Emilia Ghinescu)
// “bogatii” din sat care se cred invidiati de restul comunitatii pentru casa cu termopane, opelul second-hand adus din strainatate si gazonul din curte. Faza e ca “resturile” chiar pun botul…
• “Primeneste-ti finul bine, ca va fi barbat de maine, pune-i cravata la gat, azi va fi faclau si-atat”
(Emilia Ghinescu)
// perceptia bolnava ca o casatorie poate face dintr-un pampalau un barbat si totodata ca dupa ce faci 20 de ani trebuie sa te insori.
Vreau sa mentionez ca nu le aduc reprosuri interpretilor enumerati si nici nu-i critic pentru versuri. Vreau sa atrag atentia ca versurile sunt reprezentative pentru oamenii de la sat din aceasta zona si ar trebui schimbata intr-un fel.
Technorati tags: muzica de petrecere sat rural taran
Niste exemple?
• “Nevasta mea tot imi spune sa beau lapte dimineata/ Pai dac-ar manca vaca prune, as bea toata viata”
“Si o luna, s-inc-o luna, s-inc-un an as dormi, mi-as face pat langa cazan/ si cand e sa ma trezesc, cu tuica sa ma cinstesc ca asa ma-nveselesc”
(Nicu Paleru si Alberto de la Ploiesti)
// Nu-i mai satura lumea de atata Saniuta…
• “Soferul, soferul si nu vreau pe altul/ E cel mai frumos si-o iubit tot satul”
“Au lume, soferul e hot/ te pune-n masina si sa iesi nu poti”
(Junior 2000)
// Obsesia tarancilor pentru tarani oxigenati cu masini.
• “Sunt tanar si am dusmani ce-mi poarta grija la bani/ Se intreaba cat mai pot si banii de unde-i scot”
(Emilia Ghinescu)
// “bogatii” din sat care se cred invidiati de restul comunitatii pentru casa cu termopane, opelul second-hand adus din strainatate si gazonul din curte. Faza e ca “resturile” chiar pun botul…
• “Primeneste-ti finul bine, ca va fi barbat de maine, pune-i cravata la gat, azi va fi faclau si-atat”
(Emilia Ghinescu)
// perceptia bolnava ca o casatorie poate face dintr-un pampalau un barbat si totodata ca dupa ce faci 20 de ani trebuie sa te insori.
Vreau sa mentionez ca nu le aduc reprosuri interpretilor enumerati si nici nu-i critic pentru versuri. Vreau sa atrag atentia ca versurile sunt reprezentative pentru oamenii de la sat din aceasta zona si ar trebui schimbata intr-un fel.
Technorati tags: muzica de petrecere sat rural taran
miercuri, 31 octombrie 2007
Lepa Brena,o diva in Balcani!
Privit imagini de la unul din putinele concerte din Romania comunista,la care a participat o vedeta internationala si la care au participat zeci de mii de romani . Concertul a avut loc la Timisoara in anul 1984,pe stadionul Dan Paltinisanu. In aceasta secventa o puteti vedea pe Lepa Brena interpretand melodia "Zivela Jugoslavija".
Lepa Brena,pe numele ei adevarat Fahreta Živojinović, s-a nascut in anul 1960 in localitatea Brčko din Bosnia Hertegovina.A fost cea mai cunoscuta cantareata a anilor 80 din fosta Iugoslavie.
Lepa Brena("Frumoasa Brena") si trupa ei Slatki Greh au fost primii care au combinat muzica traditionala iugoslava cu elemente pop moderne si au reusit sa inspire o intreaga generatie de muzicieni.Melodii ca "Mile voli disko"(1982), "Miki, Mićo" (1985) si "Čik pogodi" (1990) sunt unele din cele mai iubite melodii din istoria muzicala a Iugoslaviei.
Lepa Brena si trupa ei au debutat in anul 1982,avand un succes surprinzator cu primul album,lansand hiturile "Čačak, Čačak," si "Ljubi me, Omere."In acelasi an mai lanseaza un album avand un succes impresionant cu melodiile "Mile voli disko", "Duge noge" si "Dama iz Londona".
In 1984 Lepa Brena se intoarce cu un nou album "Bato,Bato".Noua imagine, mai sexy a interpretei, alaturi de un stil de muzica mai "rafinat" o aduc pe culmi inalte ale succesului.
In urmatorii trei ani,ea mai scoate trei albume lansand hiturile "Šeik," "Mače moje," "Nežna žena," "Miki, Mićo," "Okrećeš mi leđa" si multe altele.In plus realizeaza o colaborare cu alt cantaret faimos din Serbia,Miroslav Ilic.Doua dintre melodiile realizate cu Ilic au fost "Jedan dan života" si controversata piesa "Živela Jugoslavija" care a fost foarte iubita dar si detestata datorita temei politice.Se cunoaste faptul ca Lepa Brena a fost intotdeauna o sustinatoare a Iugoslaviei unite.Acest lucru nu a oprit-o sa interpreteze aceasta piesa la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarna din 1984,de la Sarajevo sau la Timisoara ,la un mare concert unde pentru a putea fi vazuta de toata lumea a fost plimbata cu o macara deasupra multimii.
La sfarsitul anului 1986,Lepa Brena a devenit cea mai cunoscuta persoana din Iugoslavia,devenind un adevarat sex simbol.In 1987 a continuat sa domine cultura pop lansand filmul "Hajde da se volimo" ("Let's Love Each Other"),unde se gasesc piese de pe albumul cu acelasi nume.Stilul sau muzical cunoaste o importanta intorsatura,influentele traditionale regasindu-se tot mai rar in melodiile sale.Ca si celelalte proiecte,si acesta a cunoscut un mare succes,Lepa Brena mai filmand inca doua parti in 1988 si 1990.Si acestea din urma fiind urmate de doua albume.Pe aceste albume se gaseste un numar extraordinar de succese muzicale,printre care amintesc "Hajde da se volimo", "Golube," "On ne voli me," "Udri Mujo," "Biseru beli," "Ja pripadam samo tebi," "Zaželi sreću drugima," si "Čik pogodi" .In plus lanseaza frumoasa piesa "Jablane",compusa de Dino Merlin(un interpret de succes de muzica pop) si inca o piesa controversata , "Jugoslovenska", in colaborare cu trei artisti,fiecare dintr-o zona diferita a Iugoslaviei , Alen Islamović, Vlado Kalember si Danijel Popović.
Dupa ce a lansat in 1991,albumul "Zaljubiška" isi ia o binemeritata pauza,parasind Iugoslavia,ducandu-se in Statele Unite,alaturi de sotul sau,jucatorul de tenis Slobodan Živojinović.
Se intoarce in 1994 cu un nou album de succes,primul fara Slatki Greh,lansand inca un hit "Ja neman drugi dom"("Eu nu am alta casa").Aceasta este melodia preferata a ei si este dedicata primului sau fiu, Stefan.
Urmeaza inca doua albume,"Kazna božija" (1995) si "Šta je bilo, bilo je," (1996),pe care se gasesc doua dintre cele mai mari hituri ale sale,"Luda za tobom" si "Ti si moj greh".
In 2000 realizeaza un proiect ,alaturi din nou de Slatki Greh. Chiar daca albumul nu a avut succesul comercial asteptat,fanii interpretei au apreciat melodiile "Kolovođa" si "Meni je teško, najteže."
In momentul de fata se asteapta o revenire a interpretei pe piata muzicala . A amanat lansarea unui album in anul 2006 pentru sfarsitul lui 2007 motivand ca are prea putine piese si este departe de ce ar vrea ea. Ea a mai declarat ca pentru ea nu exista melodii noi, ea cantand pentru o Iugoslavie unita.
Acum,Lepa Brena locuieste la Belgrad,alaturi de sotul sau si de cei doi fii ai sai ,Stefan si Viktor,lucrand la noul album.
Discografie:
Čačak, Čačak (1982), Mile voli disko (1982), Sitnije, cile, sitnije / Hej, najluđe moje (12" Maxi, 1983), Bato, Bato (1984), Pile moje (1984),
Jedan dan života / Živela Jugoslavija (Brena & Miroslav Ilić) (12" Maxi, 1985), Voli me, voli (1985), Uske pantalone (1986), Hajde da se volimo (1987),
Četiri godine (1988),Boli me uvo za sve (1990),Zaljubiška (1991),Ja nemam drugi dom (1994),Kazna božija (1995),Šta je bilo, bilo je (1996),Pomračenje sunca (2000),
The Best Of - Dupli CD (2004),Nostalgija (in curand)
Filme:Hajde da se volimo 3, (1990)Hajde da se volimo 2, (1989)Hajde da se volimo, (1987)
Nema problema (1984),Kamiondžije opet voze, (1984)Tesna koža, (1982)
(Hajde da se volimo 4) SOON
Va puteti intalni cu fanii Brenei pe http://www.jednajebrena.com/
Lepa Brena,pe numele ei adevarat Fahreta Živojinović, s-a nascut in anul 1960 in localitatea Brčko din Bosnia Hertegovina.A fost cea mai cunoscuta cantareata a anilor 80 din fosta Iugoslavie.
Lepa Brena("Frumoasa Brena") si trupa ei Slatki Greh au fost primii care au combinat muzica traditionala iugoslava cu elemente pop moderne si au reusit sa inspire o intreaga generatie de muzicieni.Melodii ca "Mile voli disko"(1982), "Miki, Mićo" (1985) si "Čik pogodi" (1990) sunt unele din cele mai iubite melodii din istoria muzicala a Iugoslaviei.
Lepa Brena si trupa ei au debutat in anul 1982,avand un succes surprinzator cu primul album,lansand hiturile "Čačak, Čačak," si "Ljubi me, Omere."In acelasi an mai lanseaza un album avand un succes impresionant cu melodiile "Mile voli disko", "Duge noge" si "Dama iz Londona".
In 1984 Lepa Brena se intoarce cu un nou album "Bato,Bato".Noua imagine, mai sexy a interpretei, alaturi de un stil de muzica mai "rafinat" o aduc pe culmi inalte ale succesului.
In urmatorii trei ani,ea mai scoate trei albume lansand hiturile "Šeik," "Mače moje," "Nežna žena," "Miki, Mićo," "Okrećeš mi leđa" si multe altele.In plus realizeaza o colaborare cu alt cantaret faimos din Serbia,Miroslav Ilic.Doua dintre melodiile realizate cu Ilic au fost "Jedan dan života" si controversata piesa "Živela Jugoslavija" care a fost foarte iubita dar si detestata datorita temei politice.Se cunoaste faptul ca Lepa Brena a fost intotdeauna o sustinatoare a Iugoslaviei unite.Acest lucru nu a oprit-o sa interpreteze aceasta piesa la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarna din 1984,de la Sarajevo sau la Timisoara ,la un mare concert unde pentru a putea fi vazuta de toata lumea a fost plimbata cu o macara deasupra multimii.
La sfarsitul anului 1986,Lepa Brena a devenit cea mai cunoscuta persoana din Iugoslavia,devenind un adevarat sex simbol.In 1987 a continuat sa domine cultura pop lansand filmul "Hajde da se volimo" ("Let's Love Each Other"),unde se gasesc piese de pe albumul cu acelasi nume.Stilul sau muzical cunoaste o importanta intorsatura,influentele traditionale regasindu-se tot mai rar in melodiile sale.Ca si celelalte proiecte,si acesta a cunoscut un mare succes,Lepa Brena mai filmand inca doua parti in 1988 si 1990.Si acestea din urma fiind urmate de doua albume.Pe aceste albume se gaseste un numar extraordinar de succese muzicale,printre care amintesc "Hajde da se volimo", "Golube," "On ne voli me," "Udri Mujo," "Biseru beli," "Ja pripadam samo tebi," "Zaželi sreću drugima," si "Čik pogodi" .In plus lanseaza frumoasa piesa "Jablane",compusa de Dino Merlin(un interpret de succes de muzica pop) si inca o piesa controversata , "Jugoslovenska", in colaborare cu trei artisti,fiecare dintr-o zona diferita a Iugoslaviei , Alen Islamović, Vlado Kalember si Danijel Popović.
Se intoarce in 1994 cu un nou album de succes,primul fara Slatki Greh,lansand inca un hit "Ja neman drugi dom"("Eu nu am alta casa").Aceasta este melodia preferata a ei si este dedicata primului sau fiu, Stefan.
Urmeaza inca doua albume,"Kazna božija" (1995) si "Šta je bilo, bilo je," (1996),pe care se gasesc doua dintre cele mai mari hituri ale sale,"Luda za tobom" si "Ti si moj greh".
In 2000 realizeaza un proiect ,alaturi din nou de Slatki Greh. Chiar daca albumul nu a avut succesul comercial asteptat,fanii interpretei au apreciat melodiile "Kolovođa" si "Meni je teško, najteže."
In momentul de fata se asteapta o revenire a interpretei pe piata muzicala . A amanat lansarea unui album in anul 2006 pentru sfarsitul lui 2007 motivand ca are prea putine piese si este departe de ce ar vrea ea. Ea a mai declarat ca pentru ea nu exista melodii noi, ea cantand pentru o Iugoslavie unita.
Acum,Lepa Brena locuieste la Belgrad,alaturi de sotul sau si de cei doi fii ai sai ,Stefan si Viktor,lucrand la noul album.
Discografie:
Čačak, Čačak (1982), Mile voli disko (1982), Sitnije, cile, sitnije / Hej, najluđe moje (12" Maxi, 1983), Bato, Bato (1984), Pile moje (1984),
Jedan dan života / Živela Jugoslavija (Brena & Miroslav Ilić) (12" Maxi, 1985), Voli me, voli (1985), Uske pantalone (1986), Hajde da se volimo (1987),
Četiri godine (1988),Boli me uvo za sve (1990),Zaljubiška (1991),Ja nemam drugi dom (1994),Kazna božija (1995),Šta je bilo, bilo je (1996),Pomračenje sunca (2000),
The Best Of - Dupli CD (2004),Nostalgija (in curand)
Filme:Hajde da se volimo 3, (1990)Hajde da se volimo 2, (1989)Hajde da se volimo, (1987)
Nema problema (1984),Kamiondžije opet voze, (1984)Tesna koža, (1982)
(Hajde da se volimo 4) SOON
Va puteti intalni cu fanii Brenei pe http://www.jednajebrena.com/
vineri, 30 mai 2008
Din Cimis pana-n Caras
Din Cimis pana-n Caras este titlul celui mai recent album al interpretei de muzica populara din Banat, Laura Laurentiu. Este un album de folclor exceptional ce contine 14 nestemate banatene, 2 sarbe oltenesti intr-o interpretare de exceptie a artistei si un de doi carasan interpretat la saxofon de Doru Taranu.
Si de aceasta data Laura Laurentiu a demonstrat ca respecta valorile traditionale din Banat si incearca sa le promoveze asa cum stie ea mai bine, si anume prin patimasul cantec banatean. Versurile sunt de o rara sensibilitate iar linia melodica te face sa simti cu adevarat lumea arhaica a satelor din pusta ori din muntii Banatului.
Tot la superlativ ma voi referi si la instrumentistii care si-au demonstrat talentul reusind alaturi de interpreta sa ne ofere un album de exceptie. Ii felicit pe Vukomir Radanov(armonica), Doru Taranu(saxofon,fluier si sopran), Cristi Balteanu(vioara), Ionica Stiopon(acordeon), Nelu Pauser(braci), Marcel Gherga(contrabas) si Mihaita Sitaru(tambal). Din cate vedeti s-au folosit numai instrumente traditionale si specifice zonei si iata ca mai sunt persoane care nu fac compromisuri in muzica banateana, incercand sa o pastreze curata asa cum a fost transmisa din generatie in generatie.
Din punctul meu de vedere, piesa de rezistenta a albumului este doina "Iau siupagu si cotranta" care , ascultand-o, cu greu te poti stapani fara a varsa macar o lacrima , gandindu-te la o persoana draga, mama ori bunica, care acum nu mai este langa tine. Oare cine poate ramane indiferent cand aude versurile: "La poarta de rai pe prag, coase la ingeri ciupag" ?
O alta piesa superba de pe album este "Asta-i brau'". Este o melodie care te imbie la joc, si nu la orice joc ci la braul banatean. Ce poate fi mai frumos decat sa vezi paorii de la sat imbracati in port popular purtand falosi braul? Si daca esti mai patimas si te incumeti sa joci si tu, cu siguranta te vei indragosti de Banat si banateni. Si cu siguranta aceasta melodie a Laurei se incadreaza intr-o lista a celor mai frumoase brauri care iti dau acest sentiment.
Pentru ca tot vorbeam de patimasi, trebuie sa vorbim de rachie si de birtul din sat. Dar ce se intampla atunci cand rachia-i prea multa si trebuie sa te intorci de la birt acasa? Ascultati "La birtul din sat" si veti vedea...
Laura Laurentiu s-a gandit si la iubitorii de sarbe, "Vineri, in pucerea noptii" cu greu putand lasa pe cineva sa stea pe scaun. In melodie veti afla povestea unei tinere perechi de indragostiti intr-o noapte de primavara. Tin sa laud in aceasta piesa prestatia lui Vukomir Radanov la armonica, care da un farmec aparte melodiei. Jucand aceasta sarba, te gandesti simultan la doua locuri, si la frumoasa zona a Mehedintiului dar si de partea cealalta a Dunarii , la romanii nostri din Serbia.
Se stie faptul ca banateanu-i falos, patimas si omenos. Acest lucru ne spune si Laura in prima melodie a albumului, "Din Cimis pana-n Caras". Pentru cei care nu cred , sa asculte aceasta melodie si sa o creada pe cuvant pe interpreta pentru ca nu este nici o minciuna in versurile sale.
Va las pe dumneavoastra sa descoperiti si celelalte piese de pe album, recomandandu-l cu caldura tuturor iubitor de folclor autentic. Si poate cine stie poate mai aducem si alti "ratacitori" pe drumul cel bun.
In final, tin sa o felicit pe Laura Laurentiu pentru acest album excelent si am convingerea ca va mai scoate de acum inainte foarte multe albume la fel de bune ca "Din Cimis pana-n Caras"!
Technorati tags: Laura Laurentiu muzica banateana folclor traditii Timis Caras
luni, 24 septembrie 2012
Am fost la Guca!
Iata ca anul acesta nu mai este nevoie sa dau refresh la Youtube pentru a vedea filmari de la Guča. Am reusit sa ajung la Guča si pentru doua zile am trait sarbeste alaturi de sutele de mii de turisti.
Micuta localitate, Guča, ce numara aproximativ 3000 de locuitori si pe care o puteti gasi pe harta, pe langa orasul Čačak, gazduieste unul dintre cele mai importante festivaluri sarbesti, un festival dedicat fanfarelor si muzicii traditionale. De 52 de ani, aici sunt acordate anual premiile pentru cea mai buna fanfara si pentru cel mai bun trompetist.
Daca pentru instrumentistii care concureaza pentru diverse titluri, incercand sa se evidentieze pe piata muzicala de profil si sa fie recunoscuti ca si "maestrii ai trompetei de la Guča", conteaza foarte mult competitia muzicala, pentru public altul este magnetul care ii atrage aici.
Sutele de mii oameni care ajung la Guča sunt chemati de atmosfera balcanica de pe stadion si de pe strazile micii localitati, de muzica deosebita, plina de personalitate, de acele cateva zile de libertate in care poti simti ce inseama sa fii sarb.
Chiar daca se doarme in masini sau in corturi pe un camp, alaturi de multe alte personaje colorate, chiar daca wc-ul din padure nu este cel mai confortabil, iar carnea de porc abundenta in specialitatile culinare sarbesti nu pica intotdeauna bine, experienta este UNICA.
Poate nu o sa mai am niciodata ocazia sa ascult muzica nebuna a fanfarelor sarbesti, melodiile pasionante ale lui Miroslav Ilic si nici hit-urile controversatei Ceca Raznatovic alaturi de sute de mii de oameni care canta oricare din melodiile celor amintiti mai sus. Nu stiu unde atmosfera de la un concert este atat de asemanatoare cu nebunia de la un derby exploziv dintre Partizan - Steaua Rosie.
Dar nu este doar atat. Poate ca la meciurile de fotbal dintre cele doua echipe belgradene nu esti acoperit oriunde ai fi de drapelul Serbiei, nu intalnesti simboluri sarbesti la fiecare pas si ... nici nu cred ca o sa te ia cineva de gat sa bei cu el o gura de rakija.
Unde in lumea asta ai ocazia sa iti bei cafeaua in ritm asurzitor de fanfara? La Guča!
Micuta localitate, Guča, ce numara aproximativ 3000 de locuitori si pe care o puteti gasi pe harta, pe langa orasul Čačak, gazduieste unul dintre cele mai importante festivaluri sarbesti, un festival dedicat fanfarelor si muzicii traditionale. De 52 de ani, aici sunt acordate anual premiile pentru cea mai buna fanfara si pentru cel mai bun trompetist.
 |
| From Guca |
Daca pentru instrumentistii care concureaza pentru diverse titluri, incercand sa se evidentieze pe piata muzicala de profil si sa fie recunoscuti ca si "maestrii ai trompetei de la Guča", conteaza foarte mult competitia muzicala, pentru public altul este magnetul care ii atrage aici.
Sutele de mii oameni care ajung la Guča sunt chemati de atmosfera balcanica de pe stadion si de pe strazile micii localitati, de muzica deosebita, plina de personalitate, de acele cateva zile de libertate in care poti simti ce inseama sa fii sarb.
 |
| From Guca |
Chiar daca se doarme in masini sau in corturi pe un camp, alaturi de multe alte personaje colorate, chiar daca wc-ul din padure nu este cel mai confortabil, iar carnea de porc abundenta in specialitatile culinare sarbesti nu pica intotdeauna bine, experienta este UNICA.
 |
| From Guca |
 |
| From Guca |
Poate nu o sa mai am niciodata ocazia sa ascult muzica nebuna a fanfarelor sarbesti, melodiile pasionante ale lui Miroslav Ilic si nici hit-urile controversatei Ceca Raznatovic alaturi de sute de mii de oameni care canta oricare din melodiile celor amintiti mai sus. Nu stiu unde atmosfera de la un concert este atat de asemanatoare cu nebunia de la un derby exploziv dintre Partizan - Steaua Rosie.
Dar nu este doar atat. Poate ca la meciurile de fotbal dintre cele doua echipe belgradene nu esti acoperit oriunde ai fi de drapelul Serbiei, nu intalnesti simboluri sarbesti la fiecare pas si ... nici nu cred ca o sa te ia cineva de gat sa bei cu el o gura de rakija.
 |
| From Guca |
Unde in lumea asta ai ocazia sa iti bei cafeaua in ritm asurzitor de fanfara? La Guča!
miercuri, 20 ianuarie 2010
Nasa Geta
In timp ce invatam pentru un examen, am deci sa iau o pauza. Ce poate sa fie mai inviorator decat sa te manance cruiozitatea sa vezi ce muzica se asculta in anii '90 printre blocuri, prin oboare si pe la sate?
M-au lovit cateva versuri de-a dreptul "traditionale". Ia sa vedem cum gandesc romanii pe ritmuri grecesti!
"Iti chem amicii si faceti micii afara pe gratar/ Desfaceti bere ca da putere si-n dans va prindeti iar"
Va vine acum in minte imaginea padurilor pline cu grataragii?
"Iar nasa Geta pune caseta pe care o indragim/ Muzica e buna, strada rasuna si sunteti fericiti"
Daca stati prin cartiere, incercati sa scoateti capul pe geam si sa vedeti daca rasuna vreo manea. Rasuna? Va spun eu ca rasuna. Acum stiti cine nu va lasa sa dormiti. Nasa Geta.
M-au lovit cateva versuri de-a dreptul "traditionale". Ia sa vedem cum gandesc romanii pe ritmuri grecesti!
"Iti chem amicii si faceti micii afara pe gratar/ Desfaceti bere ca da putere si-n dans va prindeti iar"
Va vine acum in minte imaginea padurilor pline cu grataragii?
"Iar nasa Geta pune caseta pe care o indragim/ Muzica e buna, strada rasuna si sunteti fericiti"
Daca stati prin cartiere, incercati sa scoateti capul pe geam si sa vedeti daca rasuna vreo manea. Rasuna? Va spun eu ca rasuna. Acum stiti cine nu va lasa sa dormiti. Nasa Geta.
miercuri, 1 octombrie 2008
La multi ani, Iosif Ciocloda !
Marele artist banatean, Iosif Ciocloda, care ne-a incantat de-a lungul anilor cu patimase melodii din zona Banatului implineste azi 71 de ani. Sunt ani pe care acest minunat doinitor al Banatului i-a petrecut in cantec alaturi de publicul care l-a indragit intotdeauna.
Ce banatean adevarat nu a ascultat "Satule gradina mandra" ? Este doina maestrului Iosif Ciocloda care ne-a facut de multe ori sa ne aducem aminte cu drag de locurile natale.
"Satule gradina mandra
Din cine cand am plecat
Mai mult dorul m-apucat
Satule gradina mandra"
La multi ani, maestre !
Satule gradina multa
Floare galbina de tei
Rosmalin banatenesc
Alaturi de Ana Pacatius si Luca Novac la Festivalul "Strugurele de Aur", 2008
Technorati tags: Iosif Ciocloda doina Banat folclor muzica populara muzica banateana
Ce banatean adevarat nu a ascultat "Satule gradina mandra" ? Este doina maestrului Iosif Ciocloda care ne-a facut de multe ori sa ne aducem aminte cu drag de locurile natale.
"Satule gradina mandra
Din cine cand am plecat
Mai mult dorul m-apucat
Satule gradina mandra"
La multi ani, maestre !
Satule gradina multa
Floare galbina de tei
Rosmalin banatenesc
Alaturi de Ana Pacatius si Luca Novac la Festivalul "Strugurele de Aur", 2008
Technorati tags: Iosif Ciocloda doina Banat folclor muzica populara muzica banateana
duminică, 14 septembrie 2008
In amintirea marelui actor Stefan Iordache
Va mai amintiti de Petrini ? De acel Petrini pe care toti l-am cunoscut in filmul "Cel mai iubit dintre pamanteni" in regia lui Serban Marinescu? Acel film si interpretarea exceptionala a lui Stefan Iordache m-au impresionat si m-au impulsionat sa vad cat mai multe filme romanesti, sa citesc literatura romaneasca si sa respect acesti mari mestri ai teatrului si filmului romanesc.
Din pacate, unul dintre acesti mari oameni a disparut dintre noi dar a lasat in urma sa o colectie de roluri exceptionale si cateva albume de muzica adevarata.
Dumnezeu sa-l odihneasca !
Priviti o secventa din film pe care o privesc cu tristete dar care va ramane in sufletele noastre pentru mult timp.
... si ascultati Magazinul de vise
Stefan Iordache - Magaznul meu de vise
Asculta mai multe audio Muzica »
Technorati tags: Stefan Iordache film teatru Cel mai iubit dintre pamanteni
Din pacate, unul dintre acesti mari oameni a disparut dintre noi dar a lasat in urma sa o colectie de roluri exceptionale si cateva albume de muzica adevarata.
Dumnezeu sa-l odihneasca !
Priviti o secventa din film pe care o privesc cu tristete dar care va ramane in sufletele noastre pentru mult timp.
... si ascultati Magazinul de vise
Stefan Iordache - Magaznul meu de vise
Asculta mai multe audio Muzica »
Technorati tags: Stefan Iordache film teatru Cel mai iubit dintre pamanteni
duminică, 9 august 2009
Fenomenomenalno!!!
Starea in care as vrea sa ma aflu tot timpul;
Tipul de petrecere pe care as vrea sa-l am mereu;
Sa simt cu adevarat spiritul balcanic, sa sparg paharele;
Locul unde as putea sa scap de energia negativa;
Muzica de care am nevoie;
Spiritul balcanic;
Lucruri ce imi lipsesc;
Gura de oxigen ce imi poate face viata mai usoara;
N-as vrea sa ma trezesc dintr-o astfel de betie;
Atmosfera. Rakjia. Muzica. Patima. Spirit. Lautari. Frumusete. Nebunie. Balcani.
Feno-meno-menalno osećam se feno-meno-menalno tura za sve
Feno-meno-menalno igraš mi ti feno-meno-menalno samo nastavi
Tipul de petrecere pe care as vrea sa-l am mereu;
Sa simt cu adevarat spiritul balcanic, sa sparg paharele;
Locul unde as putea sa scap de energia negativa;
Muzica de care am nevoie;
Spiritul balcanic;
Lucruri ce imi lipsesc;
Gura de oxigen ce imi poate face viata mai usoara;
N-as vrea sa ma trezesc dintr-o astfel de betie;
Atmosfera. Rakjia. Muzica. Patima. Spirit. Lautari. Frumusete. Nebunie. Balcani.
Feno-meno-menalno osećam se feno-meno-menalno tura za sve
Feno-meno-menalno igraš mi ti feno-meno-menalno samo nastavi
luni, 11 mai 2009
Dumitru Farcas e kitch?
Daca si Dumitru Farcas a devenit un personaj reprezentantiv kitch-ului, inseamna ca trebuie sa plecam dracu in alta tara... Nu cred ca pe acest blog am sustinut PDL-ul, deci nu se poate spune ca sunt subiectiv in acest comentariu.
Ma doare in fund ca PDL-istii si-au lansat candidatii si ma doare in fund modul cum au petrecut si pe cine au invitat. Ma enerveaza ca unii "muzicieni" sunt atat de incuiati si fara sansa de a reveni cu picioarele pe pamant. Ma doare ca nu stim sa ne recunoastem valorile si ca exista personaje care considera kitch si manea tot ce nu suna asemanator cu muzica pe care o asculta la posturile de radio cretine sau cu muzica pe care o asculta la o cafea vorbind cu sila banalitati...
O dovada:
Ma doare in fund ca PDL-istii si-au lansat candidatii si ma doare in fund modul cum au petrecut si pe cine au invitat. Ma enerveaza ca unii "muzicieni" sunt atat de incuiati si fara sansa de a reveni cu picioarele pe pamant. Ma doare ca nu stim sa ne recunoastem valorile si ca exista personaje care considera kitch si manea tot ce nu suna asemanator cu muzica pe care o asculta la posturile de radio cretine sau cu muzica pe care o asculta la o cafea vorbind cu sila banalitati...
O dovada:
marți, 20 septembrie 2011
"Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad
Chiar daca a trecut mai putin de un an de la ultima mea vizita in Serbia, nu am putut sa stau locului si am mai calcat pe la sfarsitul lunii iulie printr-una dintre vamile dintre Romania si Serbia.
Pentru ca vreau ca articolul sa scoata in evidenta doar aventura sarbeasca, o sa ma rezum la descrierea situatiei din vama la o simpla enumerare: vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.
Pe masura ce te indepartezi de granita si masinile cu numar "european" incep sa dispara, gospodariile devin din ce in ce mai ingrijite si lumea "pasiva" din fata portilor incepe usor sa dispara. In schimb, poti observa cateva figuri intrebatoare, care nu inteleg scopul vizitei strainilor la ei in sat. Dupa o ora si jumatate in care stai "ascuns" in scaunul masinii si te gandesti poate putin temator ce s-ar intampla in momentul in care, coborit din masina o sa fi intrebat de un satean "Шта ти радиш овде?",o sa ramai surpins ca intr-un bar aflat la aproape 50 de km de granita sa auzi glasul Anicai Gantu interpretand o melodie vlaha.
Pornesti din nou la drum cu zambetul pe buze bucurandu-te de acel strop de "romanism" si de acel "Buna ziua!" spus de o doamna la iesirea din bar. Drumul este unul ingust, cu gropi frecvente iar din marginea drumului rasar vile sau case impunatoare. Pe alocuri, poti observa influente nemtesti datorate migrarii din ultimii 20 de ani ai locuitorilor in tari din Vestul Europei pentru un loc de munca mai bine platit. Totul devine mai interesant si mai dinamic, dupa ce treci de Kladovo. Grabovica, Slatina sau Urovica sunt sate pe care merita sa le iei la pas doar pentru a te uita la arhitectura caselor, unele de bun gust, altele cu cativa "lei sculptati" prin ograda, sau chiar cu un mic turn Eiffel. Nu vezi cele mai noi masini din showroom-uri, insa poti observa foarte multe masini nemtesti din anii '90, dar si micutele Zastava sau Yugo. In acelasi timp, utilajele agricole sunt mai prezente in gospodariile sarbilor decat in ale romanilor.
Despe vlahi, nu stiam foarte multe lucruri, insa eram convins ca aceasta zona ascunde mult mai multe lucruri interesante in afara de problemele preotului Bojan de la Malajnica si de cateva discursuri nationaliste aleatorii venite de la Bucuresti.
Am reusit sa stau pentru cateva zile in Jabukovac, un sat situat in apropierea Negotinului. Este un sat locuit de multi vlahi care lucreza in Slovenia sau Austria. De-a lungul verii, gasesti aici o comunitate aflata in permanenta sarbatoare. Fie ca vorbim de o sarbatoare a tineri generatii, fie ca vorbim de un campionat regional de fotbal pentru pusti, sau de nunta ori botez, cei intorsi pentru cateva saptamani in Jabukovac nu rateaza nici un moment pentru a se bucura de prezenta in satul natal si de reintalnirea cu vechii prieteni.
Poate vi s-ar parea ciudat ca intr-un grup de 4 tineri sa auzi 4 limbi diferite si sa existe in acelasi timp o comunicare cursiva. Imaginati-va ca puneti o intrebare in romana, primesti un raspuns in engleza, o completare pe sarbeste si o aprobare nemteasca. M-am gandit care ar fi secretul acestei "intelegeri" si n-am vrut sa ma gandesc mai departe de delicioasa pljeskavica, de un soi de Pelinkovac sau de "vlaska muzika". Jabukovac este satul unde poti auzi din casele oamenilor Radio Romania Actualitati, unde poti fi invitat pe sarbeste sa iei parte la hora si de unde poti evada catre romanescul "salas". Ai putea spune gazdei tale ca e roman ca si tine. Cam care ar fi raspunsul? "Eu sunt sarb, iar parintii mei vlahi. Noi nu suntem romani!"
Salariul mediu in zona Negotinului este de aproximativ 150-200 de Euro si inca, romanii vin sa munceasca la casele sarbilor. Nu am fost foarte mandru, cand plimbandu-ma prin centrul localitatii mi s-a spus, aratandu-mi un grup de oameni: "Ei sunt tigani din Romania care lucreaza cu ziua pentru sarbi". Am reusit sa trec peste moment, atunci cand pe terenul de sport o multime de localnici formau o hora, iar lautarii cantau "Busuioc, mai busuioc, tu esti floare cu noroc". Hora romaneasca, versuri romanesti, insa dedicatiile se fac in sarbeste.
Negotin este urmatoarea destinatie. Negotinul este cunoscut in Romania unul dintre orasele sarbesti cu cea mai mare populatie romaneasca, insa se pare ca sarbii sunt de alta parere, mentionand cu romanii sau vlahii reprezinta doar cateva sute. Trec peste inexactitatea acestei informatii si ajung din nou la muzica si traditii. Nu am stat foarte mult, insa am reusit sa petrec o seara intr-un club unde o fanfara sarbeasca a intretinut atmosfera pentru cateva ore. O sa treaca ceva timp pana o sa uit cand pentru prima data am auzit cantand langa mine "Vidovdan". Am gustat si din "burek"-ul sarbesc si am privit si o ceata de nuntasi care nu au plecat de la Primarie fara a incinge o hora pe aceeasi "vlaska muzika".
Aventura in Valea Timocului se termina aici, nu insa si calatoria mea in Serbia. Inainte de a incepe sa trec la scurta aventura belgradeana, vreau sa mai mentionez cate ceva despre aceasta zona. Ne intrebam pe un ton dramatic la Bucuresti ce se intampla cu romanii de pe Valea Timocului. Ne-am trezit dupa zeci de ani de ignorare din partea autoritatilor sa le intindem o mana de ajutori "fratilor " de la sud de Dunare. Sunt convins ca nici 10% dintre romani nu au auzit de romanii sau vlahii din Valea Timocului. Au fost uitati cu voie sau fara voie si nimeni nu se intreaba acum daca ei mai vor sa fie romani. Autoritatile romane trebuie sa deschida un dialog cu cele sarbesti pentru cei care se declara romani si isi doresc sa beneficieze de drepturi ca ale tuturor minoritatilor din Serbia. Pana acum, nici Presedentia, nici Guvernul si nici Patriarhia din Romania nu au fost in stare sa puna punctul pe "i". Sa fim mandri ca in alta tara se mai pastreaza traditii romanesti si se mai aud din cand in cand cuvinte romanesti.
Las in urma Negotinul cu un autocar a carui destinatie este Belgradul. Am decis sa vizitez capitala sarba pentru a patra oara din doua motive. In primul rand, nu prea aveam cum sa ajung din zona Negotinului in Romania, neexistand dupa informatiile mele, nici un mijloc de transport care sa faca legatura intre cele doua tari prin vama de la Drobeta Turnu Severin. Al doilea motiv a fost acela ca nu am avut ocazia pana acum sa descopar Belgradul de unul singur. Am vrut sa ma plimb pe strazile "Orasului alb", fara sa apelez la ajutorul vreunui "ghid" turistic ori a unui localnic. Revin la drumul de aproape 6 ore dintre Negotin si Belgrad. M-am nimerit singur intr-o multime de sarbi care vanau locurile de pe scaun si am fost nevoit pentru prima data sa spun "Не разумем српски." A fost o calatorie prin Majdanpek, Kučevo, Požarevac la geamul autocarului de care vorbeam mai devreme. De multe ori am avut impresia ca ma plimb prin Ardealul nostru fara sa vad multe lucruri care sa-mi atraga atentia. Nici macar autostrada dintre "nemtescul" Passarovitz si capitala Belgrad nu m-a dus cu mult mai departe fata de o mult mai cunoscuta "magistrala" Bucuresti-Pitesti.
Ajuns in capitala sarbilor cu putin inainte de lasatul noptii, am inceput sa caut un hotel. Fara a cerceta inainte un ghid al orasului, am luat strazile ce duc de la Gara spre centru cu gandul ca Hotelul Moskva imi va iesi in cale. Stiam unde este hotelul, dar oare am eu ce cauta la Moskva? Parca as mai avea putin timp sa caut si altceva. Vad un indicator pe care scrie "Slavija Hotel", imi vin in minte cateva reportaje ale lui Mile Carpenisan cand mentiona celebru hotel si decid ca aici imi voi petrece noaptea. Incep sa grabesc parcul pe Kralja Milana, trec pe langa Park Hotel si dupa 10 minute vad un colos mare, comunist care parea sa fie Slavija Hotel. Am inteles ca hotelul pe langa care tocmai trecusem trebuia sa fie mult mai bun decat ce-mi aparuse in fata. N-am putut sa las ziua sa treaca fara sa degust Karađorđeva šnicla si o mica Šopska salata. Bineinteles ca si o plimbare pe Knez Mihajlova era obligatorie. Am reusit sa adorm cu modestul televizor lasat aprins pe programul DM Sat unde rulau videoclipuri in memoria lui Luis, un interpret apreciat in Serbia ce murise in acea zi, intr-un accident de masina.
A doua zi a fost pentru plimbari cu ghiozdanul in spate prin strazile Belgradului in mod aleatoriu. Bineinteles ca am ajuns tot la Kalemegdan, am vazut din nou Knez MIhajlova si cladirile bombardate ramase in apropierea garii. Si la fel ca in 2009, am mancat o pljekavica in gara inainte de a ma urca in R361. Nu am putut sa parasesc Serbia fara a cumpara un CD asa cum fac la fiecare vizita. De data asta, pot sa ma delectez acasa cu muzica castigatorului trofeului de la Guca din 2010, Dejan Petrovic.
Spuneam de R361? Ce spuneam la inceputul articolului? Nu vreau sa vorbesc mult despre ce se intampla in vama si nici despre celebrul tren care face legatura intre doua capitale europene. Vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.
Pentru ca vreau ca articolul sa scoata in evidenta doar aventura sarbeasca, o sa ma rezum la descrierea situatiei din vama la o simpla enumerare: vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Pe masura ce te indepartezi de granita si masinile cu numar "european" incep sa dispara, gospodariile devin din ce in ce mai ingrijite si lumea "pasiva" din fata portilor incepe usor sa dispara. In schimb, poti observa cateva figuri intrebatoare, care nu inteleg scopul vizitei strainilor la ei in sat. Dupa o ora si jumatate in care stai "ascuns" in scaunul masinii si te gandesti poate putin temator ce s-ar intampla in momentul in care, coborit din masina o sa fi intrebat de un satean "Шта ти радиш овде?",o sa ramai surpins ca intr-un bar aflat la aproape 50 de km de granita sa auzi glasul Anicai Gantu interpretand o melodie vlaha.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Pornesti din nou la drum cu zambetul pe buze bucurandu-te de acel strop de "romanism" si de acel "Buna ziua!" spus de o doamna la iesirea din bar. Drumul este unul ingust, cu gropi frecvente iar din marginea drumului rasar vile sau case impunatoare. Pe alocuri, poti observa influente nemtesti datorate migrarii din ultimii 20 de ani ai locuitorilor in tari din Vestul Europei pentru un loc de munca mai bine platit. Totul devine mai interesant si mai dinamic, dupa ce treci de Kladovo. Grabovica, Slatina sau Urovica sunt sate pe care merita sa le iei la pas doar pentru a te uita la arhitectura caselor, unele de bun gust, altele cu cativa "lei sculptati" prin ograda, sau chiar cu un mic turn Eiffel. Nu vezi cele mai noi masini din showroom-uri, insa poti observa foarte multe masini nemtesti din anii '90, dar si micutele Zastava sau Yugo. In acelasi timp, utilajele agricole sunt mai prezente in gospodariile sarbilor decat in ale romanilor.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Despe vlahi, nu stiam foarte multe lucruri, insa eram convins ca aceasta zona ascunde mult mai multe lucruri interesante in afara de problemele preotului Bojan de la Malajnica si de cateva discursuri nationaliste aleatorii venite de la Bucuresti.
Am reusit sa stau pentru cateva zile in Jabukovac, un sat situat in apropierea Negotinului. Este un sat locuit de multi vlahi care lucreza in Slovenia sau Austria. De-a lungul verii, gasesti aici o comunitate aflata in permanenta sarbatoare. Fie ca vorbim de o sarbatoare a tineri generatii, fie ca vorbim de un campionat regional de fotbal pentru pusti, sau de nunta ori botez, cei intorsi pentru cateva saptamani in Jabukovac nu rateaza nici un moment pentru a se bucura de prezenta in satul natal si de reintalnirea cu vechii prieteni.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Poate vi s-ar parea ciudat ca intr-un grup de 4 tineri sa auzi 4 limbi diferite si sa existe in acelasi timp o comunicare cursiva. Imaginati-va ca puneti o intrebare in romana, primesti un raspuns in engleza, o completare pe sarbeste si o aprobare nemteasca. M-am gandit care ar fi secretul acestei "intelegeri" si n-am vrut sa ma gandesc mai departe de delicioasa pljeskavica, de un soi de Pelinkovac sau de "vlaska muzika". Jabukovac este satul unde poti auzi din casele oamenilor Radio Romania Actualitati, unde poti fi invitat pe sarbeste sa iei parte la hora si de unde poti evada catre romanescul "salas". Ai putea spune gazdei tale ca e roman ca si tine. Cam care ar fi raspunsul? "Eu sunt sarb, iar parintii mei vlahi. Noi nu suntem romani!"
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Salariul mediu in zona Negotinului este de aproximativ 150-200 de Euro si inca, romanii vin sa munceasca la casele sarbilor. Nu am fost foarte mandru, cand plimbandu-ma prin centrul localitatii mi s-a spus, aratandu-mi un grup de oameni: "Ei sunt tigani din Romania care lucreaza cu ziua pentru sarbi". Am reusit sa trec peste moment, atunci cand pe terenul de sport o multime de localnici formau o hora, iar lautarii cantau "Busuioc, mai busuioc, tu esti floare cu noroc". Hora romaneasca, versuri romanesti, insa dedicatiile se fac in sarbeste.
Negotin este urmatoarea destinatie. Negotinul este cunoscut in Romania unul dintre orasele sarbesti cu cea mai mare populatie romaneasca, insa se pare ca sarbii sunt de alta parere, mentionand cu romanii sau vlahii reprezinta doar cateva sute. Trec peste inexactitatea acestei informatii si ajung din nou la muzica si traditii. Nu am stat foarte mult, insa am reusit sa petrec o seara intr-un club unde o fanfara sarbeasca a intretinut atmosfera pentru cateva ore. O sa treaca ceva timp pana o sa uit cand pentru prima data am auzit cantand langa mine "Vidovdan". Am gustat si din "burek"-ul sarbesc si am privit si o ceata de nuntasi care nu au plecat de la Primarie fara a incinge o hora pe aceeasi "vlaska muzika".
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Aventura in Valea Timocului se termina aici, nu insa si calatoria mea in Serbia. Inainte de a incepe sa trec la scurta aventura belgradeana, vreau sa mai mentionez cate ceva despre aceasta zona. Ne intrebam pe un ton dramatic la Bucuresti ce se intampla cu romanii de pe Valea Timocului. Ne-am trezit dupa zeci de ani de ignorare din partea autoritatilor sa le intindem o mana de ajutori "fratilor " de la sud de Dunare. Sunt convins ca nici 10% dintre romani nu au auzit de romanii sau vlahii din Valea Timocului. Au fost uitati cu voie sau fara voie si nimeni nu se intreaba acum daca ei mai vor sa fie romani. Autoritatile romane trebuie sa deschida un dialog cu cele sarbesti pentru cei care se declara romani si isi doresc sa beneficieze de drepturi ca ale tuturor minoritatilor din Serbia. Pana acum, nici Presedentia, nici Guvernul si nici Patriarhia din Romania nu au fost in stare sa puna punctul pe "i". Sa fim mandri ca in alta tara se mai pastreaza traditii romanesti si se mai aud din cand in cand cuvinte romanesti.
Las in urma Negotinul cu un autocar a carui destinatie este Belgradul. Am decis sa vizitez capitala sarba pentru a patra oara din doua motive. In primul rand, nu prea aveam cum sa ajung din zona Negotinului in Romania, neexistand dupa informatiile mele, nici un mijloc de transport care sa faca legatura intre cele doua tari prin vama de la Drobeta Turnu Severin. Al doilea motiv a fost acela ca nu am avut ocazia pana acum sa descopar Belgradul de unul singur. Am vrut sa ma plimb pe strazile "Orasului alb", fara sa apelez la ajutorul vreunui "ghid" turistic ori a unui localnic. Revin la drumul de aproape 6 ore dintre Negotin si Belgrad. M-am nimerit singur intr-o multime de sarbi care vanau locurile de pe scaun si am fost nevoit pentru prima data sa spun "Не разумем српски." A fost o calatorie prin Majdanpek, Kučevo, Požarevac la geamul autocarului de care vorbeam mai devreme. De multe ori am avut impresia ca ma plimb prin Ardealul nostru fara sa vad multe lucruri care sa-mi atraga atentia. Nici macar autostrada dintre "nemtescul" Passarovitz si capitala Belgrad nu m-a dus cu mult mai departe fata de o mult mai cunoscuta "magistrala" Bucuresti-Pitesti.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
Ajuns in capitala sarbilor cu putin inainte de lasatul noptii, am inceput sa caut un hotel. Fara a cerceta inainte un ghid al orasului, am luat strazile ce duc de la Gara spre centru cu gandul ca Hotelul Moskva imi va iesi in cale. Stiam unde este hotelul, dar oare am eu ce cauta la Moskva? Parca as mai avea putin timp sa caut si altceva. Vad un indicator pe care scrie "Slavija Hotel", imi vin in minte cateva reportaje ale lui Mile Carpenisan cand mentiona celebru hotel si decid ca aici imi voi petrece noaptea. Incep sa grabesc parcul pe Kralja Milana, trec pe langa Park Hotel si dupa 10 minute vad un colos mare, comunist care parea sa fie Slavija Hotel. Am inteles ca hotelul pe langa care tocmai trecusem trebuia sa fie mult mai bun decat ce-mi aparuse in fata. N-am putut sa las ziua sa treaca fara sa degust Karađorđeva šnicla si o mica Šopska salata. Bineinteles ca si o plimbare pe Knez Mihajlova era obligatorie. Am reusit sa adorm cu modestul televizor lasat aprins pe programul DM Sat unde rulau videoclipuri in memoria lui Luis, un interpret apreciat in Serbia ce murise in acea zi, intr-un accident de masina.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
A doua zi a fost pentru plimbari cu ghiozdanul in spate prin strazile Belgradului in mod aleatoriu. Bineinteles ca am ajuns tot la Kalemegdan, am vazut din nou Knez MIhajlova si cladirile bombardate ramase in apropierea garii. Si la fel ca in 2009, am mancat o pljekavica in gara inainte de a ma urca in R361. Nu am putut sa parasesc Serbia fara a cumpara un CD asa cum fac la fiecare vizita. De data asta, pot sa ma delectez acasa cu muzica castigatorului trofeului de la Guca din 2010, Dejan Petrovic.
Spuneam de R361? Ce spuneam la inceputul articolului? Nu vreau sa vorbesc mult despre ce se intampla in vama si nici despre celebrul tren care face legatura intre doua capitale europene. Vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
 |
| From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad |
duminică, 21 septembrie 2008
Festivalul Fanfarelor din Banat
Festivalul Fanfarelor din Banat este un eveniment deosebit pentru romanii din Serbia, in special pentru cei din Vojvodina, care a ajuns in acest an la editia cu numarul 14. In 2008 festivalul a avut loc la Seleus si a reunit 10 fanfare din Serbia si una din Timisoara. Evenimentul a fost sprijinit de Comunitatea Romanilor din Serbia, Uniunea Fanfarelor din Banat, Biroul teritorial C.R.S. Alibunar, Comunitatea locala Seleus. Printre cei prezenti la festival s-au numarat Dusan Popovic, primarul Seleusului, Milan Curuvija, primarul comunei Alibunar, Ion Magda, parlamentar in Adunarea Serbiei, Ion Cizmas, presedinte C.R.S, Gabriel Nicola, consulul Romaniei la Vrsac.
Fanfare participante :
Fanfara de copii din Seleus ;
Fanfara "George Cosbuc" din Grebenat ;
Fanfara "Eminescu" din Costei ;
Fanfara "Cultura" din Satu Nou;
Fanfara "Mihai Eminescu" din Straja;
Fanfara "Progresul" din Vlaivovat;
Fanfara "George Cosbuc" din Voivodint;
Fanfara "Tineretul" din Satu Nou;
Fanfara "Turturica" din Mesici;
Fanfara de copii din Ratisor;
Fanfara "Doina" din Ratisor;
Fanfara "ProAmicitia" din Timisoara.
Filmari preluate de pe Youtube de la Diodor777:
http://www.youtube.com/watch?v=NokXyu50eKk
http://www.youtube.com/watch?v=Yg_N-Ulwckg
http://www.youtube.com/watch?v=TgtZSkxSjMI
http://www.youtube.com/watch?v=onXQ_fncQCU
http://www.youtube.com/watch?v=Bu2PhkO-ns8
http://www.youtube.com/watch?v=DBTcdT7NVeI
http://www.youtube.com/watch?v=VLuC1PWELDo
http://www.youtube.com/watch?v=hc2YQGHMIIc
http://www.youtube.com/watch?v=jcofIhOB9wQ
http://www.youtube.com/watch?v=1PkUXbQEVSE
http://www.youtube.com/watch?v=lmdZRYl7xa4
http://www.youtube.com/watch?v=OIbHU5c4iBM
http://www.youtube.com/watch?v=mXm462d3Ucc
http://www.youtube.com/watch?v=byevB5MAgy8
http://www.youtube.com/watch?v=mOL9OVjCfOo
Iata ca acolo unde romanii sunt uniti sub acelasi nume si au aceleasi obiective de indeplinit se pot face lucruri minunate pentru comunitate si acestia primesc sprijinul autoritatilor. Felicitati organizatorilor pentru faptul ca se lupta pentru a pastra acest frumos obicei pentru romanii aflati in afara granitelor tarii !
Technorati tags: romanii din Serbia Seleus muzica Festivalul Fanfarelor din Banat folclor Vojvodina
Fanfare participante :
Fanfara de copii din Seleus ;
Fanfara "George Cosbuc" din Grebenat ;
Fanfara "Eminescu" din Costei ;
Fanfara "Cultura" din Satu Nou;
Fanfara "Mihai Eminescu" din Straja;
Fanfara "Progresul" din Vlaivovat;
Fanfara "George Cosbuc" din Voivodint;
Fanfara "Tineretul" din Satu Nou;
Fanfara "Turturica" din Mesici;
Fanfara de copii din Ratisor;
Fanfara "Doina" din Ratisor;
Fanfara "ProAmicitia" din Timisoara.
Filmari preluate de pe Youtube de la Diodor777:
http://www.youtube.com/watch?v=NokXyu50eKk
http://www.youtube.com/watch?v=Yg_N-Ulwckg
http://www.youtube.com/watch?v=TgtZSkxSjMI
http://www.youtube.com/watch?v=onXQ_fncQCU
http://www.youtube.com/watch?v=Bu2PhkO-ns8
http://www.youtube.com/watch?v=DBTcdT7NVeI
http://www.youtube.com/watch?v=VLuC1PWELDo
http://www.youtube.com/watch?v=hc2YQGHMIIc
http://www.youtube.com/watch?v=jcofIhOB9wQ
http://www.youtube.com/watch?v=1PkUXbQEVSE
http://www.youtube.com/watch?v=lmdZRYl7xa4
http://www.youtube.com/watch?v=OIbHU5c4iBM
http://www.youtube.com/watch?v=mXm462d3Ucc
http://www.youtube.com/watch?v=byevB5MAgy8
http://www.youtube.com/watch?v=mOL9OVjCfOo
Iata ca acolo unde romanii sunt uniti sub acelasi nume si au aceleasi obiective de indeplinit se pot face lucruri minunate pentru comunitate si acestia primesc sprijinul autoritatilor. Felicitati organizatorilor pentru faptul ca se lupta pentru a pastra acest frumos obicei pentru romanii aflati in afara granitelor tarii !
Technorati tags: romanii din Serbia Seleus muzica Festivalul Fanfarelor din Banat folclor Vojvodina
marți, 11 decembrie 2007
Primele 1000 de vizite!
Ieri Blogul lui Dejan a ajuns la 1000 de vizite. Nu pot sa ma laud deoarece ar fi inutil gandindu-ma ca Ion Iliescu intr-o singura luna a primit pe blogul sau 142,653 de vizite.
Am inceput cu un articol in care am facut o paralela intre viata la tara si viata la oras si am continuat cu articole in care am abordat subiecte despre muzica banateana si cea sarbeasca, despre politica romaneasca si despre situatia din Kosovo, despre fotbal si despre diferite dosare de coruptie. Am incercat sa-mi exprim parerile mele sincere si sa fiu cat mai obiectiv. Nu stiu daca mi-a reusit mereu partea cu obiectivismul, uneori fiind dus de val intr-o parte sau alta.
In legatura cu aceste prime 1000 de vizite, unii poate au intrat din greseala pe acest blog iar altii poate au fost curiosi dar ma gandesc ca macar unul din cinci a citit macar un articol. Una peste alta sunt multumit de activitatea mea pe acest blog dar recunosc ca este loc si de mai bine.Oricum sper ca urmatoarea mie de vizite sa vina mai repede decat prima !
miercuri, 25 iunie 2008
Lepa Brena revine!
Mai sunt 3 zile pana la lansarea celui mai nou album al cunoscutei interprete din Serbia, Lepa Brena. Acest material vine dupa 4 ani de la aparitia ultimului album al vedetei care continea cele mai frumoase 40 de melodii ale sale.
Lansarea albumului va avea loc in direct pe postul sarbesc de televiziune PINK TV, incepand cu ora 21(ora locala).
Technorati tags: Lepa Brena Udji Slobodno muzica sarbeasca
Lansarea albumului va avea loc in direct pe postul sarbesc de televiziune PINK TV, incepand cu ora 21(ora locala).
Technorati tags: Lepa Brena Udji Slobodno muzica sarbeasca
vineri, 28 decembrie 2007
Nicu Anghel zis Ministeru'
Va invit sa vedeti secvente de la o petrecere banateana unde a cantat regretatul saxofonist Nicu Anghel de la Orsova, unul dintre cei mai buni instrumentisti din Banat.
Nicu Anghel Ministeru muzica banateana saxofon
Nicu Anghel Ministeru muzica banateana saxofon
vineri, 30 noiembrie 2007
Nu mai este 1 decembrie ca altadata...
Maine este 1 decembrie,ziua nationala a Romaniei. Anii trecuti eram destul de entuziasmat de fastul acestei sarbatori dar acum ma cam lasa rece. Imi placea parada militara organizata la Arcul de Triumf, eram curios sa vad dimineata pe televizunea nationala documentare legate de partea
istorica a acestei zile, asteptam sa vad cine este invitat in curtea Pro Tv-ului care oferea programe mai speciale fata de celelalte televiziuni si cu ani in urma eram impresionat cand vedeam inregistrarile unui festival organizat la Tebea de Marioara Murarescu, unde cantau cantece patriotice cei mai de seama interpreti ai Ardealului.
In acest an nu mai simt nimic. O sa fiu plictisit sa vad programe imbecile la televizor cu invitati infantili, nu o sa ma trezesc dimineata ca sa vad o parada
militara care nu-si mai are rostul si nu o sa ies in oras la concerte cu muzica idioata sa inghet de frig si sa mananc te miri ce mancare traditionala. O sa fie o zi ca oricare alta, in care sper sa lenevesc gandindu-ma la cai verzi pe pereti si nicidecum la ziua nationala a Romaniei.
istorica a acestei zile, asteptam sa vad cine este invitat in curtea Pro Tv-ului care oferea programe mai speciale fata de celelalte televiziuni si cu ani in urma eram impresionat cand vedeam inregistrarile unui festival organizat la Tebea de Marioara Murarescu, unde cantau cantece patriotice cei mai de seama interpreti ai Ardealului.
In acest an nu mai simt nimic. O sa fiu plictisit sa vad programe imbecile la televizor cu invitati infantili, nu o sa ma trezesc dimineata ca sa vad o parada
militara care nu-si mai are rostul si nu o sa ies in oras la concerte cu muzica idioata sa inghet de frig si sa mananc te miri ce mancare traditionala. O sa fie o zi ca oricare alta, in care sper sa lenevesc gandindu-ma la cai verzi pe pereti si nicidecum la ziua nationala a Romaniei.
duminică, 13 iunie 2010
Despre blog...
Trebuie sa recunosc ca am neglijat foarte mult blogul in ultimul timp. As enumera si cateva motive.
- lipsa timpului
Pot sa spun ca nu am stat foarte bine cu timpul si nici cu organizarea lui. Bineinteles ca placerea de a sta pe blog se afla in coada listei de prioritati. Deh.
- lehamite
Da, mi-a fost lehamite sa vorbesc despre criza. Nu am avut chef sa comentez evenimente politice. Am simtit de multe ori senzatia ca sunt umilit de politicieni si diversi ziaristi incompetenti.
- din...
Nu stiu momentan cum sa numesc motivul asta. Nu am prea avut chef sa impartasesc bucuria de a asculta muzica pacimasa, nici de a va povesti despre locurile frumoase pe care le-am mai vazut sau de a fi entuziasmat de o performanta sportiva.
La una din conferintele la care am luat parte, Top Talents 2010, Adela Jansen spunea ca este obligatoriu ca atunci cand iti propui ceva sa-ti notezi undeva acest lucru, sa-ti faci un plan.
Din aceasta cauza vreau sa tastez cateva cuvinte pe care sa le vad aici pe blog si sa-mi aduc aminte ca am un plan ce trebuie respectat.
Vreau sa scriu constant despre:
- ce imi face placere;
- ce as schimba;
- cine imi place;
- cine imi provoaca greata;
- DESPRE CE SIMT, DESPRE CE VAD, DESPRE CE VREU SA SCHIMB.
Sper ca o sa fiu mai prezent!
Dejan
- lipsa timpului
Pot sa spun ca nu am stat foarte bine cu timpul si nici cu organizarea lui. Bineinteles ca placerea de a sta pe blog se afla in coada listei de prioritati. Deh.
- lehamite
Da, mi-a fost lehamite sa vorbesc despre criza. Nu am avut chef sa comentez evenimente politice. Am simtit de multe ori senzatia ca sunt umilit de politicieni si diversi ziaristi incompetenti.
- din...
Nu stiu momentan cum sa numesc motivul asta. Nu am prea avut chef sa impartasesc bucuria de a asculta muzica pacimasa, nici de a va povesti despre locurile frumoase pe care le-am mai vazut sau de a fi entuziasmat de o performanta sportiva.
La una din conferintele la care am luat parte, Top Talents 2010, Adela Jansen spunea ca este obligatoriu ca atunci cand iti propui ceva sa-ti notezi undeva acest lucru, sa-ti faci un plan.
Din aceasta cauza vreau sa tastez cateva cuvinte pe care sa le vad aici pe blog si sa-mi aduc aminte ca am un plan ce trebuie respectat.
Vreau sa scriu constant despre:
- ce imi face placere;
- ce as schimba;
- cine imi place;
- cine imi provoaca greata;
- DESPRE CE SIMT, DESPRE CE VAD, DESPRE CE VREU SA SCHIMB.
Sper ca o sa fiu mai prezent!
Dejan
marți, 3 august 2010
Primele impresii din Riga
Unii spun ca in Balcani sunt cele mai frumoase femei. Sunt sigur ca nu au ajuns in Riga.
Am ramas impresionat de acest oras. Este un oras foarte curat, cu un centrul vechi superb, cu cladiri cu o arhitectura deosebita si foarte ingrijite. Pana si la terase iti poti da seama de gradul de civilizatie.
Nu-i asa ca vi s-a intamplat de nenumarate ori sa stati la o terasa sa auziti in acelasi timp muzica de la celelalte terase vecine? In Riga exista o intelegere intre patronii teraselor si astfel, trupele isi aranjeaza programul muzical astfel incat intr-o anumita zona sa se auda doar o singura melodie.
O sa va si arat cateva poze din frumoasa Riga.
Am ramas impresionat de acest oras. Este un oras foarte curat, cu un centrul vechi superb, cu cladiri cu o arhitectura deosebita si foarte ingrijite. Pana si la terase iti poti da seama de gradul de civilizatie.
Nu-i asa ca vi s-a intamplat de nenumarate ori sa stati la o terasa sa auziti in acelasi timp muzica de la celelalte terase vecine? In Riga exista o intelegere intre patronii teraselor si astfel, trupele isi aranjeaza programul muzical astfel incat intr-o anumita zona sa se auda doar o singura melodie.
O sa va si arat cateva poze din frumoasa Riga.
luni, 1 septembrie 2014
Frica este muzica democrației
``Dacă politicienii sunt mediocri, acest lucru este din cauză că și alegătorii lor sunt mediocri, și sunt hoți și pentru că alegătorii lor sunt hoți sau ar dori să fie.``
Nu, nu m-am gândit eu la aceste cuvinte. Le-am selectat dintr-o comedie politică italiana apărută în anul 2013, sub regia lui Roberto Ando, care face referire la campania electorală din Italia, privind-o din partea opoziției, din zona de stânga a politicii italiene.
Am făcut abstracție de la aluziile critice asupra guvernului de dreapta, condus în acel moment, în viața reala de Berlusconi și m-am concentrat pe cele două personaje, ambele interpretate senzațional de către Toni Servillo. Sunt cei doi frați gemeni, unul rigidul secretar al principalului partid de stânga, aflat în opoziție care de frica eșecului, din dorința de libertate părăsește viața publică italiană, iar celălalt, înlocuitorul acestuia care prin boemia sa reușește să scoată partidul din criza de imagine.
Mi-a plăcut ce am vazut, dar la scurt timp după terminarea filmului, m-au pocnit în fața trei televiziuni de știri românești. Dacă politica italiană este cântată pe ritmuri de Verdi, a noastră a rămas la stadiul de manea ieftină. Iar nouă ne plac manelele de 25 de ani...
Nu, nu m-am gândit eu la aceste cuvinte. Le-am selectat dintr-o comedie politică italiana apărută în anul 2013, sub regia lui Roberto Ando, care face referire la campania electorală din Italia, privind-o din partea opoziției, din zona de stânga a politicii italiene.
Am făcut abstracție de la aluziile critice asupra guvernului de dreapta, condus în acel moment, în viața reala de Berlusconi și m-am concentrat pe cele două personaje, ambele interpretate senzațional de către Toni Servillo. Sunt cei doi frați gemeni, unul rigidul secretar al principalului partid de stânga, aflat în opoziție care de frica eșecului, din dorința de libertate părăsește viața publică italiană, iar celălalt, înlocuitorul acestuia care prin boemia sa reușește să scoată partidul din criza de imagine.
Mi-a plăcut ce am vazut, dar la scurt timp după terminarea filmului, m-au pocnit în fața trei televiziuni de știri românești. Dacă politica italiană este cântată pe ritmuri de Verdi, a noastră a rămas la stadiul de manea ieftină. Iar nouă ne plac manelele de 25 de ani...
luni, 17 august 2009
Un blogger banatean in suflet
"Multă lume l-a întrebat de unde provine pasiunea pentru sârbi. N-a ştiut niciodată să răspundă concret la această întrebare. „Îmi aduc aminte că, prin anii ’90, am văzut câteva casete cu videoclipuri cu muzică sârbească preluate de pe posturi sârbeşti. Mi-a plăcut muzica lor dar, în acelaşi timp, vedeam lucruri pe care în România gri nu le puteam observa."
Intreg articolul:
http://www.adevarul.ro/articole/resita-portret-mihai-stroe-un-blog-er-banatean-in-suflet.html
Prima pagina a ziarului:
http://assets.adevarul.ro/assets/adevarul_de_seara/109/01_ads_17_august_cs_web.pdf
Pe aceasta cale vreau sa multumesc domnului Cristian Franţ pentru cuvintele frumoase.
Intreg articolul:
http://www.adevarul.ro/articole/resita-portret-mihai-stroe-un-blog-er-banatean-in-suflet.html
Prima pagina a ziarului:
http://assets.adevarul.ro/assets/adevarul_de_seara/109/01_ads_17_august_cs_web.pdf
Pe aceasta cale vreau sa multumesc domnului Cristian Franţ pentru cuvintele frumoase.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)