Ziua nationala cu fasole si ciolan

Obisnuiesc ca in ziua de 1 decembrie sa scriu un mic articol dedicat Zilei Nationale a Romaniei. Daca in 2009 a fost prima Zi Nationala sarbatorita in afara granitelor si asistam de la cateva mii de km la o anomalie in scara valorilor romanesti, daca in 2010 am privit parada militara cum trecea pe sub Arcul de Triumf pe un ger napraznic si totusi, eram dezamagit de modul facil in care ne sarbatorim Ziua Nationala, in anul 2011 s-a schimbat ceva?

Nu am participat la parada militara, insa mi-am rupt o ora in aceasta dimineata pentru a o urmari la postul national. Nu am reusit sa ma uit la talk show-uri in care "NIMENI" vorbeste despre "NIMIC", nici sa ma uit la spectacole grotesti in care fasolea cu ciolan a ajuns traditie romaneasca. Prea putin, am avut ocazia sa ascult opinii pertinente legate de semnificatia acestei zile. Ba chiar am auzit ca ar trebui sa avem o alta Zi Nationala pe motivul ca ar fi prea frig de 1 decembrie, ba chiar sa schimbam imnul national.

Vreau sa ma intorc la Tebea...

"Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Chiar daca a trecut mai putin de un an de la ultima mea vizita in Serbia, nu am putut sa stau locului si am mai calcat pe la sfarsitul lunii iulie printr-una dintre vamile dintre Romania si Serbia.

Pentru ca vreau ca articolul sa scoata in evidenta doar aventura sarbeasca, o sa ma rezum la descrierea situatiei din vama la o simpla enumerare: vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Pe masura ce te indepartezi de granita si masinile cu numar "european" incep sa dispara, gospodariile devin din ce in ce mai ingrijite si lumea "pasiva" din fata portilor incepe usor sa dispara. In schimb, poti observa cateva figuri intrebatoare, care nu inteleg scopul vizitei strainilor la ei in sat. Dupa o ora si jumatate in care stai "ascuns" in scaunul masinii si te gandesti poate putin temator ce s-ar intampla in momentul in care, coborit din masina o sa fi intrebat de un satean "Шта ти радиш овде?",o sa ramai surpins ca intr-un bar aflat la aproape 50 de km de granita sa auzi glasul Anicai Gantu interpretand o melodie vlaha.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Pornesti din nou la drum cu zambetul pe buze bucurandu-te de acel strop de "romanism" si de acel "Buna ziua!" spus de o doamna la iesirea din bar. Drumul este unul ingust, cu gropi frecvente iar din marginea drumului rasar vile sau case impunatoare. Pe alocuri, poti observa influente nemtesti datorate migrarii din ultimii 20 de ani ai locuitorilor in tari din Vestul Europei pentru un loc de munca mai bine platit. Totul devine mai interesant si mai dinamic, dupa ce treci de Kladovo. Grabovica, Slatina sau Urovica sunt sate pe care merita sa le iei la pas doar pentru a te uita la arhitectura caselor, unele de bun gust, altele cu cativa "lei sculptati" prin ograda, sau chiar cu un mic turn Eiffel. Nu vezi cele mai noi masini din showroom-uri, insa poti observa foarte multe masini nemtesti din anii '90, dar si micutele Zastava sau Yugo. In acelasi timp, utilajele agricole sunt mai prezente in gospodariile sarbilor decat in ale romanilor.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Despe vlahi, nu stiam foarte multe lucruri, insa eram convins ca aceasta zona ascunde mult mai multe lucruri interesante in afara de problemele preotului Bojan de la Malajnica si de cateva discursuri nationaliste aleatorii venite de la Bucuresti.

Am reusit sa stau pentru cateva zile in Jabukovac, un sat situat in apropierea Negotinului. Este un sat locuit de multi vlahi care lucreza in Slovenia sau Austria. De-a lungul verii, gasesti aici o comunitate aflata in permanenta sarbatoare. Fie ca vorbim de o sarbatoare a tineri generatii, fie ca vorbim de un campionat regional de fotbal pentru pusti, sau de nunta ori botez, cei intorsi pentru cateva saptamani in Jabukovac nu rateaza nici un moment pentru a se bucura de prezenta in satul natal si de reintalnirea cu vechii prieteni.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Poate vi s-ar parea ciudat ca intr-un grup de 4 tineri sa auzi 4 limbi diferite si sa existe in acelasi timp o comunicare cursiva. Imaginati-va ca puneti o intrebare in romana, primesti un raspuns in engleza, o completare pe sarbeste si o aprobare nemteasca. M-am gandit care ar fi secretul acestei "intelegeri" si n-am vrut sa ma gandesc mai departe de delicioasa pljeskavica, de un soi de Pelinkovac sau de "vlaska muzika". Jabukovac este satul unde poti auzi din casele oamenilor Radio Romania Actualitati, unde poti fi invitat pe sarbeste sa iei parte la hora si de unde poti evada catre romanescul "salas". Ai putea spune gazdei tale ca e roman ca si tine. Cam care ar fi raspunsul? "Eu sunt sarb, iar parintii mei vlahi. Noi nu suntem romani!"

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Salariul mediu in zona Negotinului este de aproximativ 150-200 de Euro si inca, romanii vin sa munceasca la casele sarbilor. Nu am fost foarte mandru, cand plimbandu-ma prin centrul localitatii mi s-a spus, aratandu-mi un grup de oameni: "Ei sunt tigani din Romania care lucreaza cu ziua pentru sarbi". Am reusit sa trec peste moment, atunci cand pe terenul de sport o multime de localnici formau o hora, iar lautarii cantau "Busuioc, mai busuioc, tu esti floare cu noroc". Hora romaneasca, versuri romanesti, insa dedicatiile se fac in sarbeste.

Negotin este urmatoarea destinatie. Negotinul este cunoscut in Romania unul dintre orasele sarbesti cu cea mai mare populatie romaneasca, insa se pare ca sarbii sunt de alta parere, mentionand cu romanii sau vlahii reprezinta doar cateva sute. Trec peste inexactitatea acestei informatii si ajung din nou la muzica si traditii. Nu am stat foarte mult, insa am reusit sa petrec o seara intr-un club unde o fanfara sarbeasca a intretinut atmosfera pentru cateva ore. O sa treaca ceva timp pana o sa uit cand pentru prima data am auzit cantand langa mine "Vidovdan". Am gustat si din "burek"-ul sarbesc si am privit si o ceata de nuntasi care nu au plecat de la Primarie fara a incinge o hora pe aceeasi "vlaska muzika".

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Aventura in Valea Timocului se termina aici, nu insa si calatoria mea in Serbia. Inainte de a incepe sa trec la scurta aventura belgradeana, vreau sa mai mentionez cate ceva despre aceasta zona. Ne intrebam pe un ton dramatic la Bucuresti ce se intampla cu romanii de pe Valea Timocului. Ne-am trezit dupa zeci de ani de ignorare din partea autoritatilor sa le intindem o mana de ajutori "fratilor " de la sud de Dunare. Sunt convins ca nici 10% dintre romani nu au auzit de romanii sau vlahii din Valea Timocului. Au fost uitati cu voie sau fara voie si nimeni nu se intreaba acum daca ei mai vor sa fie romani. Autoritatile romane trebuie sa deschida un dialog cu cele sarbesti pentru cei care se declara romani si isi doresc sa beneficieze de drepturi ca ale tuturor minoritatilor din Serbia. Pana acum, nici Presedentia, nici Guvernul si nici Patriarhia din Romania nu au fost in stare sa puna punctul pe "i". Sa fim mandri ca in alta tara se mai pastreaza traditii romanesti si se mai aud din cand in cand cuvinte romanesti.

Las in urma Negotinul cu un autocar a carui destinatie este Belgradul. Am decis sa vizitez capitala sarba pentru a patra oara din doua motive. In primul rand, nu prea aveam cum sa ajung din zona Negotinului in Romania, neexistand dupa informatiile mele, nici un mijloc de transport care sa faca legatura intre cele doua tari prin vama de la Drobeta Turnu Severin. Al doilea motiv a fost acela ca nu am avut ocazia pana acum sa descopar Belgradul de unul singur. Am vrut sa ma plimb pe strazile "Orasului alb", fara sa apelez la ajutorul vreunui "ghid" turistic ori a unui localnic. Revin la drumul de aproape 6 ore dintre Negotin si Belgrad. M-am nimerit singur intr-o multime de sarbi care vanau locurile de pe scaun si am fost nevoit pentru prima data sa spun "Не разумем српски." A fost o calatorie prin Majdanpek, Kučevo, Požarevac la geamul autocarului de care vorbeam mai devreme. De multe ori am avut impresia ca ma plimb prin Ardealul nostru fara sa vad multe lucruri care sa-mi atraga atentia. Nici macar autostrada dintre "nemtescul" Passarovitz si capitala Belgrad nu m-a dus cu mult mai departe fata de o mult mai cunoscuta "magistrala" Bucuresti-Pitesti.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Ajuns in capitala sarbilor cu putin inainte de lasatul noptii, am inceput sa caut un hotel. Fara a cerceta inainte un ghid al orasului, am luat strazile ce duc de la Gara spre centru cu gandul ca Hotelul Moskva imi va iesi in cale. Stiam unde este hotelul, dar oare am eu ce cauta la Moskva? Parca as mai avea putin timp sa caut si altceva. Vad un indicator pe care scrie "Slavija Hotel", imi vin in minte cateva reportaje ale lui Mile Carpenisan cand mentiona celebru hotel si decid ca aici imi voi petrece noaptea. Incep sa grabesc parcul pe Kralja Milana, trec pe langa Park Hotel si dupa 10 minute vad un colos mare, comunist care parea sa fie Slavija Hotel. Am inteles ca hotelul pe langa care tocmai trecusem trebuia sa fie mult mai bun decat ce-mi aparuse in fata. N-am putut sa las ziua sa treaca fara sa degust Karađorđeva šnicla si o mica Šopska salata. Bineinteles ca si o plimbare pe Knez Mihajlova era obligatorie. Am reusit sa adorm cu modestul televizor lasat aprins pe programul DM Sat unde rulau videoclipuri in memoria lui Luis, un interpret apreciat in Serbia ce murise in acea zi, intr-un accident de masina.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

A doua zi a fost pentru plimbari cu ghiozdanul in spate prin strazile Belgradului in mod aleatoriu. Bineinteles ca am ajuns tot la Kalemegdan, am vazut din nou Knez MIhajlova si cladirile bombardate ramase in apropierea garii. Si la fel ca in 2009, am mancat o pljekavica in gara inainte de a ma urca in R361. Nu am putut sa parasesc Serbia fara a cumpara un CD asa cum fac la fiecare vizita. De data asta, pot sa ma delectez acasa cu muzica castigatorului trofeului de la Guca din 2010, Dejan Petrovic.

Spuneam de R361? Ce spuneam la inceputul articolului? Nu vreau sa vorbesc mult despre ce se intampla in vama si nici despre celebrul tren care face legatura intre doua capitale europene. Vodka si tigari ieftine, balamuc, mica intelegere, spaga, nesimtire.

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

From "Busujokul" din Negotin si "Pljeskavica" din Belgrad

Nu cred in regionalizare!

Asistam de cateva zile la un spectacol de prost gust in care sunt invocate probleme nationaliste, probleme legate de descentralizare, de baroni locali, etc.

Politicienilor de azi le este greu sa se gandeasca la un pol de dezvoltare. Ei au adunat o mana de judete, le-au trantit intr-o regiune, au ales o capitala si au spus ca de acolo se va conduce regiunea. Indiferent ca vorbim de putere, de opozitie, de ultrantionalistii maghiari, solutia gasita a fost aceasta. Ca variantele difera ca si componenta, ca mod de administrare ulterioara, propunerile sunt facute in repezeala, de dragul de a fi facute si nu pot aduce o dezvoltare regionala sanatoasa.

Sa luam ca exemplul regiunea care cuprinde judetele Arges si Prahova. Nu vi se pare de-a dreptul amuzant ca un cetatean din Pitesti sa strabata peste 150 de km sa vina in Ploiesti sa-si rezolve anumite probleme. Ambele orase sunt puternice, insa nu sunt unite de niciun drum national. Cum te poti gandi la asa ceva?

De ce nu a venit nimeni cu o solutie ca zona influentata de Pitesti sau de Ploiesti sa formeze doua judete mari, puternice si distincte. Chiar trebuie sa tinem cont de limitele actuale ale judetelor trasate acum zeci de ani?

Aceeasi situatie o avem si in cazul Timisoarei si Aradului, in cazul Bacaului si Iasiului samd.

Nevoia de schimbare exista in domeniul administrarii locale si regionale. Nu suntem in stare sa aducem o schimbare utila societatii din prea multa comoditate, din incompetenta si doar de dragul de a aparea din nou pe prima pagina a ziarelor.

Mesaj "clar" pentru sarbi

Din intamplare, in lista mea de personalitati pe care le urmaresc pe Twitter se afla si Anders Fogh Rasmussen, Secretar General al NATO.

De pe contul domnului Rasmussen a aparut un mesaj care se vrea un sfat pentru binele sarbilor: Clear message to Serbian people: your future lies within a positive and fruitful cooperation with the #EU and #NATO.

Viitorul Serbiei depinde doar de cooperarea cu UE si NATO? Exista o singura varianta pentru bunastarea populatiei? Oare un astfel de mesaj a fost adresat si Romaniei?

Nu vreau sa fiu carcotas si sa incep sa desfiintez aceste institutii mamut ale lumii. Nu vreau sa fiu nici ipocrit si sa nu recunosc avantajele pe care aceasta cooperare ne-a adus-o. Insa, Vestul trebuie sa promoveze democratia, dreptul de a alege. Sensul mesajului nu ma duce cu gandul la aceste principii. Si nu cred nici in prietenia cu forta. (I can assure that today #NATO is a friend of the Serbian people. You shouldn't suffer from mistakes made in the past, urmatorul tweet al domnului Rasmussen).

Si acum ma intreb. Va ajung globalizarea si in "kafanele" sarbesti?

"Vanatoarea" s-a terminat

Pentru sarbul de rand pretul inceperii unor negocieri de aderare la Uniunea Europeana este prea mare. Modul in care a fost arestat Ratko Mladic reprezinta pentru sarbi daramarea unui mit. In mintea sarbului patriot, sarbului care nu da doi bani pe aliantele mondiale si care chiar le condamna pentru tot raul ce s-a abatut asupra Serbiei in anii '90, acest moment este unul de rascoala. Si-au vandut un erou, pe generalul Mladic pentru nimic. Presedintele Tadic este vinovatul lor.

Tadic a luat o decizie mai grea decat orice decizie de scoatere a unei tari din criza economica. Este constient ca va pierde si pierde intr-un moment in care radicalii devin din ce in ce mai puternici. Evenimentul va fi foarte bine gestionat de Nikolic, care poate cu usurinta sa profite de nationalismul multor sarbi care vor uita de reforme economice, de imbunatatirea nivelului de trai si de noua politica externa sarbeasca.

Marii "criminali" sarbi ai razboiului iugoslav sunt in boxa acuzatilor la Haga. Insa, pe ceilalti criminali din Bosnia, Croatia sau Kosovo nu-i aduce nimeni? Pe ei ii pot gasi fara a-i da in urmarire internationala. Ii pot gasi alaturi de familiile lor, in functii inalte profitand de popularitatea foarte mare castigata in urma unui razboi nedrept.

...pentru multi sarbi, eroii sunt acestia:

Universitati de top

Am mai postat de-a lungul timpului diverse topuri ale universitatilor internationale sau romanesti. Nu sunt un fan al topurilor si nici nu cred in exactitatea lor, insa ne putem da seama cu usurinta unde exista invatamant performant, unde se pune accent pe cercetare si nu doar pe atragere de fonduri pentru diverse proiecte plagiate,unde exista o corelatie intre industrie si oferta educationala.

Am dat de site-ul http://www.topuniversities.com/ care mi-a placut prin clasificarea facuta pe disciplina. Cred ca este binevenita pentru cei care isi doresc sa studieze chimia, de exemplu, sa-si aleaga facultatea care pune accent si are performante notabile in acest domeniu.

Hai sa vedem cum stam cu universitatile care au specializari in domeniul tehnologiei informatiei!

Computer Science & Information Systems Rankings 2011

1 Massachusetts Institute of Technology (MIT) United States
2 Stanford University United States
3 University of Cambridge United Kingdom
4 University of California, Berkeley (UCB) United States
5 Harvard University United States
6 University of Oxford United Kingdom
7 California Institute of Technology (Caltech) United States
8 University of California, Los Angeles (UCLA) United States
9 Carnegie Mellon University United States

(top 200)
O surpriza ca in primele zece se afla opt universitati americane si doua britanice? In top 100 gasim si o universitate poloneza, iar in primele 200 putem gasi Universitatea Aristotel din Thessaloniki sau Universitatea Tehnica Nationala din Atena. Banuiesc ca auzim in fiecare zi de IT-istii romani apreciati in lume. Ei bine, universitatile nu sunt la fel de apreciate.

Pe site mai puteti gasi topul universitatilor cu specializari in inginerie chimica, inginerie civila, inginerie electrica sau mecanica si aeronautica.

Nu cautati Romania...

Clisura Dunarii, un paradis neglijat

Clisura Dunarii este una dintre zonele dragi mie unde m-as intoarce oricand si nu m-as satura sa privesc acel peisaj superb in care Dunarea si-a croit drum printre Carpati. Bineinteles ca nu am putut refuza nici acum invitatia unor prieteni de a petrece cateva zile pe Clisura.

Doar drumul obositor si plictisitor dintre Bucuresti si Drobeta Turnu Severin si poate infrastructura zonei au umbrit zilele de relaxare. Chiar am plecat de acolo cu putina tristete referitoare la cum avem grija de bogatiile noastre. De ce noi avem un drum vesnic in lucru si peste mal la vecinii nostri care nu sunt inca in Europa putem vedea tunele si viaducte? De ce satele din zona nu pot profita de valoarea zonei si nu se pot dezvolta? De ce zona nu este popularizata si nu intra in circuitele turistice?
Spectacolul naturii din Clisura Dunarii si diversitatea etnica nu sunt suficiente.

Termin cu pesimismul si va invit sa vedeti un colaj de imagini din zona Dubovei, Cazanelor Mari si Mici, cat si mai aproape de Svinita.

Enigma revenirii economiei romanesti

De ce economia isi revine in acelasi timp cu oficializarea noii aliante politice dintre PSD, PNL si PDL?

Am inceput sa nu mai cred in coincidentele din politica romaneasca, iar actiunile politice venite din oricare tabara mi se par lipsite de substanta, viziune si de sustenabilitate. Nu cred ca economia romaneasca da semne sa se imbunatateasca si cred cu tarie ca a stagnat, stagneaza si va stagna datorita ineficientei clasei politice si datorita inertiei companiilor straine prezente pe piata.

Sunt sigur ca nu ne aflam pe un drum bun si sunt la fel de sigur ca nici noile miscari politice nu vor aduce progresul Romaniei.

Ne vom misca asemeni unei oi schioape alaturi de alte tari in marea turma europeana.

Tablou de Basarab pe partea dreapta

Este duminica seara si scartaitul metroului se aude deranjant in statia Basarab. Reprezinta motorul greoi a unei inghesuieli de dinaintea liniei albe de protectie.

Cand usile moderne se deschid mirosind inca a civilizatie, coatele ascutite incep sa fie folosite iar papornitele si rucsacele indesate cu snitele sau ceapa devin involuntar arme secundare. Scaunele libere sunt vanate de babe, mosi, studenti, elevi, muncitori gata sa se arunce peste oamenii pasnici pentru a-si insusi pentru cateva minute scaunul albastru.

Aerul devine imbacsit si incepi deja sa simti cum mai miroase un Carpati traditional. Gesturile gretoase sunt la ele acasa, iar papornitele sunt ingramadite sub scaune exact cum fusesera puse si in rata ce a ajuns la o anumita gara ABC, cat si in respectivul P XXX care a plecat din gara ABC.

Caciulile si sepcile "de firma" trantite in cap fac parte alaturi de basmalele "pioase" si ornate cu motive luate de pe o carpeta dintr-un peisaj dezolant condimentat cu palavrageli infantile despre experienta weekend-ului traita in satul de langa orasul ABC.

Incep sa revin la normal odata cu tacanitul trollerului unei fete care schimba linia.

Romanii sunt si altfel...

From Desktop

Romanii sunt..

- cei care isi huiduie imnul de stat;
- cei care aplauda la inmormantari;
- cei care isi aleg prost conducatorii;