S-a intors circul si devine din nou interesant sa mai comentez ce se intampla in politica romaneasca.
Tensiunea dintre PNL si PSD a devenit din ce in ce mai intensa si azi mi se pare ca a cam explodat. Sa fie cauza subiectul zilei, adica demisia lui Geoana? Se poate, insa eu nu cred.
Consider ca vizita liderilor PSD la Cotroceni reprezinta un raspuns la micile atacuri transmise de conducerea liberala. Liberalii au mai gasit un motiv prin care sa atace PSD-ul si doresc sa devina principalii reprezentanti ai opozitiei.
Ce-i trebuie cu adevarat PNL-ului pentru a depasi PSD-ul in sondaje? Un scandal public in PSD...
Care este miza acestui dereglaj in opozitie? Poate niste antene...?
....si Udrea-i din Plescoi!
luni, 13 decembrie 2010
joi, 2 decembrie 2010
Ziua nationala a nimanui!
A fost pentru prima data cand am fost la o parada militara cu ocazia zilei nationale. Se pare ca nu am fost foarte inspirat in alegerea aceasta, tinand cont de frigul de afara si de faptul ca anul acesta, ziua nationala a fost inlocuita de niste comentarii politice facile care nu au nicio legatua cu semnificatia zilei.
Nu stiu daca efortul militarilor prezenti la parada mai are rost in conditiile in care romanii nu stiu sa-si sarbatoreasca ziua.
Nu stiu daca efortul militarilor prezenti la parada mai are rost in conditiile in care romanii nu stiu sa-si sarbatoreasca ziua.
 |
| 1 Decembrie 2010, Bucuresti |
joi, 11 noiembrie 2010
Inainte de "Cap si pajura"
Imi amintesc ca in perioada liceului asteptam cu foarte mult interes emisiunea "Cap si Pajura" de la Realitatea TV, realizata de Emil Hurezeanu si Cristian Tudor Popescu. Imi facea o deosebita placere ca in momente de relaxare sa urmaresc cu mare atentie inregistrarea emisiunii si sa descopar lucruri interesante legate de cultura, de politica si multe altele.
"Rasfoind" online ziarul "Gandul", am dat peste un articol ce continea inregistrarea unei emisiuni din anul 2000, de la postul Tele 7 ABC, emisiune realizata de Adrian Paunescu si care il are ca invitat pe acelasi Cristian Tudor Popescu.
In aceasta perioada in care apar tot felul de comentarii exagerate in ambele sensuri despre Adrian Paunescu, am avut curiozitatea sa urmaresc aceasta emisiune si la o ora de la inceperea sa, am rabdarea in continuare sa urmaresc un regal de cultura. Este un regal de cultura unde sunt invocati Mihai Eminescu, Spiru Haret, Poisson, Rilke...
Da, imi pare rau ca l-am pierdut pe Adrian Paunescu, pe acel Adrian Paunescu care apare in aceasta emisiune. In acelasi timp, imi pare rau ca nu mai avem o emisiune "Cap si pajura" si nici eu nu mai am rabdarea si curiozitatea sa descopar astfel de emisiuni.
"Rasfoind" online ziarul "Gandul", am dat peste un articol ce continea inregistrarea unei emisiuni din anul 2000, de la postul Tele 7 ABC, emisiune realizata de Adrian Paunescu si care il are ca invitat pe acelasi Cristian Tudor Popescu.
In aceasta perioada in care apar tot felul de comentarii exagerate in ambele sensuri despre Adrian Paunescu, am avut curiozitatea sa urmaresc aceasta emisiune si la o ora de la inceperea sa, am rabdarea in continuare sa urmaresc un regal de cultura. Este un regal de cultura unde sunt invocati Mihai Eminescu, Spiru Haret, Poisson, Rilke...
Da, imi pare rau ca l-am pierdut pe Adrian Paunescu, pe acel Adrian Paunescu care apare in aceasta emisiune. In acelasi timp, imi pare rau ca nu mai avem o emisiune "Cap si pajura" si nici eu nu mai am rabdarea si curiozitatea sa descopar astfel de emisiuni.
luni, 8 noiembrie 2010
Cum ajungem in Serbia?
Cu ocazia Summit-ului Dunarii de la Bucuresti, Božidar Đelić, vicepremier sarb, a discutat cu Emil Boc despre posibilitatea unei autostrazi care sa faca legatura dintre Romania si Serbia.
Ce-i drept nu stam prea bine la capitolul legaturii dintre cele doua tari.
Daca vreau sa ajung la Belgrad am cateva variante, nici una dintre ele nefiind extraordinara.
1)Rutier
Sunt cateva puncte vamale pana la care nu se ajunge foarte repede si nici drumul sarbesc pana la Belgrad nu este genial. Daca pleci din Bucuresti, cea mai buna varianta este sa treci granita pe la Portile de Fier, dupa care sa tranzitezi Negotinul, un oras cu multi romani, dupa cateva ore de mers dai si de o autostrada si...intr-un final ajungi in Belgrad.
Daca esti din zona de Vest a tarii, trecerea prin Moravita este cea mai indicata. Drumul pana la Belgrad este drept, insa nu poti calca foarte mult pedala de acceleratie, politistii sarbi neavand nicio jena sa te amendeze.
2)Feroviar
In fiecare noapte, un tren Rapid pleaca din Bucuresti si ajunge in aproximativ 12 ore in capitala sarba, strabatand Oltenia, intreg Banatul, pierzand aproape o ora la vama si mergand extrem de incet pe caile ferate sarbesti.
Te costa cam 50 Euro(dus-intors), confortul este ZERO, siguranta neglijabila si in mod sigur nimeresti in mijlocul unei contrabande de tigari in vama.
3)Aerian
De jumatate de an, Tarom a introdus o cursa directa Bucuresti-Belgrad. Din pacate, nu sunt curse zilnice iar pretul este de maxim 300 de Euro.
In urma discutiei dintre cei doi oficiali, premierul roman s-a aratat interesat de "o conexiune rutiera moderna", insa cat(i zeci ani) trebuie sa mai asteptam?
Ce-i drept nu stam prea bine la capitolul legaturii dintre cele doua tari.
Daca vreau sa ajung la Belgrad am cateva variante, nici una dintre ele nefiind extraordinara.
1)Rutier
Sunt cateva puncte vamale pana la care nu se ajunge foarte repede si nici drumul sarbesc pana la Belgrad nu este genial. Daca pleci din Bucuresti, cea mai buna varianta este sa treci granita pe la Portile de Fier, dupa care sa tranzitezi Negotinul, un oras cu multi romani, dupa cateva ore de mers dai si de o autostrada si...intr-un final ajungi in Belgrad.
Daca esti din zona de Vest a tarii, trecerea prin Moravita este cea mai indicata. Drumul pana la Belgrad este drept, insa nu poti calca foarte mult pedala de acceleratie, politistii sarbi neavand nicio jena sa te amendeze.
2)Feroviar
In fiecare noapte, un tren Rapid pleaca din Bucuresti si ajunge in aproximativ 12 ore in capitala sarba, strabatand Oltenia, intreg Banatul, pierzand aproape o ora la vama si mergand extrem de incet pe caile ferate sarbesti.
Te costa cam 50 Euro(dus-intors), confortul este ZERO, siguranta neglijabila si in mod sigur nimeresti in mijlocul unei contrabande de tigari in vama.
3)Aerian
De jumatate de an, Tarom a introdus o cursa directa Bucuresti-Belgrad. Din pacate, nu sunt curse zilnice iar pretul este de maxim 300 de Euro.
In urma discutiei dintre cei doi oficiali, premierul roman s-a aratat interesat de "o conexiune rutiera moderna", insa cat(i zeci ani) trebuie sa mai asteptam?
Din nou in Serbia, din nou acasa...si mereu in Balcani
In urma cu o saptamana, ma aflam la Ribnjak, o localitate apropiata de Novi Sad admirand Dunarea si bucurandu-ma de finalul unui eveniment international BEST(South-Central Regional Meeting).
O noua calatorie in Serbia, o calatorie plina cu peripetii, fiecare moment si fiecare experienta aducandu-mi permanent aminte de balcanism.
Gara de Nord, vagonul mizer al trenului international R360, intarzierile, controlul vamal, gara din Belgrad, strazile belgradene, aglomeratia din trenul care face legatura dintre Belgrad si Novi Sad, taxiurile din Novi Sad, bauturile si felurile de mancare sarbesti, vanzatorii nervosi cand aud limba engleza, pljeskavita uriasa...si muzica patimasa.
Toate acestea, cu bune sau cu rele, au reprezentat sarea si piperul unei calatorii in Novi Sad, plecand cu trenul din Bucuresti.
...si acum din nou acasa intr-un Bucuresti confuz de moartea unui poet, intr-un Bucuresti in care primele semne ale iernii sunt date de afisele concertului de Craciun al lui Stefan Banica.
Bine am revenit!
O noua calatorie in Serbia, o calatorie plina cu peripetii, fiecare moment si fiecare experienta aducandu-mi permanent aminte de balcanism.
Gara de Nord, vagonul mizer al trenului international R360, intarzierile, controlul vamal, gara din Belgrad, strazile belgradene, aglomeratia din trenul care face legatura dintre Belgrad si Novi Sad, taxiurile din Novi Sad, bauturile si felurile de mancare sarbesti, vanzatorii nervosi cand aud limba engleza, pljeskavita uriasa...si muzica patimasa.
Toate acestea, cu bune sau cu rele, au reprezentat sarea si piperul unei calatorii in Novi Sad, plecand cu trenul din Bucuresti.
...si acum din nou acasa intr-un Bucuresti confuz de moartea unui poet, intr-un Bucuresti in care primele semne ale iernii sunt date de afisele concertului de Craciun al lui Stefan Banica.
Bine am revenit!
joi, 7 octombrie 2010
Romanii nu au memorie
Au trebuit sa treaca ceva ani pana cand sa-i dau dreptate din nou lui Mircea Badea.
"ROMANII NU AU MEMORIE!"
Sustin aceasta afirmatie si exemplele sunt nenumarate.
De ce uitam foarte repede? Si aici ar fi multe de spus...
Si poate ca asta este un motiv pentru care romanii si-au pierdut demnitatea, un motiv pentru care istoria a inceput sa se repete odata la cativa ani, un motiv pentru care eu nu mai identific un set de valori reprezentativ pentru romani.
Romanii nu au memorie si o parte buna din cei pe care ii vedem in Parlament, in Guvern, in presa ca formatori de opinie profita de acest "handicap" romanesc.
Sunteti siguri ca nu ati uitat nimic?
"ROMANII NU AU MEMORIE!"
Sustin aceasta afirmatie si exemplele sunt nenumarate.
De ce uitam foarte repede? Si aici ar fi multe de spus...
Si poate ca asta este un motiv pentru care romanii si-au pierdut demnitatea, un motiv pentru care istoria a inceput sa se repete odata la cativa ani, un motiv pentru care eu nu mai identific un set de valori reprezentativ pentru romani.
Romanii nu au memorie si o parte buna din cei pe care ii vedem in Parlament, in Guvern, in presa ca formatori de opinie profita de acest "handicap" romanesc.
Sunteti siguri ca nu ati uitat nimic?
sâmbătă, 4 septembrie 2010
Topul liceelor prahovene
Siteul www.admitereliceu.ro a reusit sa faca un top al tuturor liceelor din Romania folosind rezultatele facute publice pe www.edu.ro de la examenele de admitere, capacitate ori bacalaureat sau chiar cele de la olimpiade.
Fiind un fost licean ploiestean, am fost curios sa vad care sunt cele mai bune licee din Prahova. Iata cam cum sta situatia in acest judet.
1. Colegiul National "Ion Luca Caragiale" Ploiesti (locul 1 in 2009)
2. Colegiul National "Nicolae Grigorescu" Campina (locul 2 in 2009)
3. Colegiul National "Alexandru Ioan Cuza" Ploiesti (locul 6 in 2009)
4. Colegiul National "Nichita Stanescu" Ploiesti (locul 7 in 2009)
5. Colegiul National "Mihai Viteazul" Ploiesti (locul 3 in 2009)
6. Colegiul National "Nicolae Iorga" Valenii de Munte (locul 5 in 2009)
7. Colegiul National "Jean Monnet" Ploiesti (locul 4 in 2009)
8. Liceul Teoretic Azuga
9. Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Ploiesti (locul 10 in 2009)
10. Grupul Scolar Agromontan "Tesila" Valea Doftanei (locul 17 in 2009)
11. Colegiul "Spiru Haret" Ploiesti (locul 14 in 2009)
12. Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu" Mizil (locul 8 in 2009)
13. Liceul Teoretic "Aurel Vlaicu" Breaza (locul 21 in 2009)
14. Liceul Teoretic "Brancoveanu Voda" Urlati (locul 12 in 2009)
15. Grupul Scolar Slanic (locul 11 in 2009)
Pot sa spun ca am cateva satisfactii uitandu-ma la acest top. Ma bucur nespus ca fostul meu liceu se afla pe locul 3, acolo unde ii este locul si in acelasi timp ma bucur sa vad ca exista licee performante in alte orase decat in Ploiesti, resedinta de judet. Nu este o surpriza colegiul din Campina care intotdeauna s-a numarat printre cele mai performante, insa pentru mine reprezinta o surpriza institutiile de invatamant din Valea Doftanei, Slanic, Azuga si Mizil.
Fiind un fost licean ploiestean, am fost curios sa vad care sunt cele mai bune licee din Prahova. Iata cam cum sta situatia in acest judet.
1. Colegiul National "Ion Luca Caragiale" Ploiesti (locul 1 in 2009)
2. Colegiul National "Nicolae Grigorescu" Campina (locul 2 in 2009)
3. Colegiul National "Alexandru Ioan Cuza" Ploiesti (locul 6 in 2009)
4. Colegiul National "Nichita Stanescu" Ploiesti (locul 7 in 2009)
5. Colegiul National "Mihai Viteazul" Ploiesti (locul 3 in 2009)
6. Colegiul National "Nicolae Iorga" Valenii de Munte (locul 5 in 2009)
7. Colegiul National "Jean Monnet" Ploiesti (locul 4 in 2009)
8. Liceul Teoretic Azuga
9. Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Ploiesti (locul 10 in 2009)
10. Grupul Scolar Agromontan "Tesila" Valea Doftanei (locul 17 in 2009)
11. Colegiul "Spiru Haret" Ploiesti (locul 14 in 2009)
12. Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu" Mizil (locul 8 in 2009)
13. Liceul Teoretic "Aurel Vlaicu" Breaza (locul 21 in 2009)
14. Liceul Teoretic "Brancoveanu Voda" Urlati (locul 12 in 2009)
15. Grupul Scolar Slanic (locul 11 in 2009)
Pot sa spun ca am cateva satisfactii uitandu-ma la acest top. Ma bucur nespus ca fostul meu liceu se afla pe locul 3, acolo unde ii este locul si in acelasi timp ma bucur sa vad ca exista licee performante in alte orase decat in Ploiesti, resedinta de judet. Nu este o surpriza colegiul din Campina care intotdeauna s-a numarat printre cele mai performante, insa pentru mine reprezinta o surpriza institutiile de invatamant din Valea Doftanei, Slanic, Azuga si Mizil.
vineri, 3 septembrie 2010
Mai multe poze, mai putine cuvinte
Nu revin cu un comentariu legat de remanierea din Guvern, doar cu cateva poze facute de-a lungul acestei veri.
Fie ca au fost facute prin Bucuresti sau prin imprejurimi...
..fie pe Transfagarasan
..fie la Balea Lac
... fie in Brasov
... si ca bonus, 2 panorame care imi sunt tare dragi.
Fie ca au fost facute prin Bucuresti sau prin imprejurimi...
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
..fie pe Transfagarasan
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
..fie la Balea Lac
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
... fie in Brasov
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
... si ca bonus, 2 panorame care imi sunt tare dragi.
 |
| From Recently Updated |
 |
| From Recently Updated |
sâmbătă, 28 august 2010
Ultimele impresii din Riga
Revin dupa o perioada mai indelungata de timp pe blog. Uite ca nu m-am tinut de ce am promis la inceputul acestei veri (click aici). Cam aceleasi motive amintite atunci m-au tinut departe de a scrie pe blog.
Mi-am luat inima in dinti si inainte de a trece in revista mizeria din politica si societatea romaneasca, trebuie sa termin de povestit scurta mea calatorie in Riga.
In ultimul articol legat de primele impresii din Riga va povesteam de curatenie, de civilizatie si bun simt si fete frumoase. Nu mi-am schimbat parerea pana la sfarsitul calatoriei, insa mi-am dat seama ca eu ma potrivesc mult mai bine cu stilul "halara" al grecilor, cu dezordinea turceasca, cu modul de gandire uneori mai dur al sarbilor si cu mediocritatea(..uneori) romaneasca. Deci, merit ca m-am nascut in aceasta zona europeana si chiar ma simt bine aici.
Am ales cateva poze care sa exprime atmosfera de pe strazile letoniene si in care se poate observa un mod demn de a trai viata si pretuirea unor valori care lipsesc de pe strazile bucurestene.
Iata ca am strans intr-un slideshow aproape 80 de imagini in care puteti admira centrul vechi al orasului Riga, raul Dvina(sau Daugava in letona), imagini din statiunea Jurmala, din gara Bulduri, dar si imagini cu avionul celor de la Tarom.
Mi-am luat inima in dinti si inainte de a trece in revista mizeria din politica si societatea romaneasca, trebuie sa termin de povestit scurta mea calatorie in Riga.
In ultimul articol legat de primele impresii din Riga va povesteam de curatenie, de civilizatie si bun simt si fete frumoase. Nu mi-am schimbat parerea pana la sfarsitul calatoriei, insa mi-am dat seama ca eu ma potrivesc mult mai bine cu stilul "halara" al grecilor, cu dezordinea turceasca, cu modul de gandire uneori mai dur al sarbilor si cu mediocritatea(..uneori) romaneasca. Deci, merit ca m-am nascut in aceasta zona europeana si chiar ma simt bine aici.
Am ales cateva poze care sa exprime atmosfera de pe strazile letoniene si in care se poate observa un mod demn de a trai viata si pretuirea unor valori care lipsesc de pe strazile bucurestene.
 |
| From Riga |
 |
| From Riga |
 |
| From Riga |
Iata ca am strans intr-un slideshow aproape 80 de imagini in care puteti admira centrul vechi al orasului Riga, raul Dvina(sau Daugava in letona), imagini din statiunea Jurmala, din gara Bulduri, dar si imagini cu avionul celor de la Tarom.
marți, 3 august 2010
Primele impresii din Riga
Unii spun ca in Balcani sunt cele mai frumoase femei. Sunt sigur ca nu au ajuns in Riga.
Am ramas impresionat de acest oras. Este un oras foarte curat, cu un centrul vechi superb, cu cladiri cu o arhitectura deosebita si foarte ingrijite. Pana si la terase iti poti da seama de gradul de civilizatie.
Nu-i asa ca vi s-a intamplat de nenumarate ori sa stati la o terasa sa auziti in acelasi timp muzica de la celelalte terase vecine? In Riga exista o intelegere intre patronii teraselor si astfel, trupele isi aranjeaza programul muzical astfel incat intr-o anumita zona sa se auda doar o singura melodie.
O sa va si arat cateva poze din frumoasa Riga.
Am ramas impresionat de acest oras. Este un oras foarte curat, cu un centrul vechi superb, cu cladiri cu o arhitectura deosebita si foarte ingrijite. Pana si la terase iti poti da seama de gradul de civilizatie.
Nu-i asa ca vi s-a intamplat de nenumarate ori sa stati la o terasa sa auziti in acelasi timp muzica de la celelalte terase vecine? In Riga exista o intelegere intre patronii teraselor si astfel, trupele isi aranjeaza programul muzical astfel incat intr-o anumita zona sa se auda doar o singura melodie.
O sa va si arat cateva poze din frumoasa Riga.
luni, 2 august 2010
Departe...
Sunt departe de frunza brandului de tara, departe de masurile anticriza, departe de FMI,, departe de strazile care miros a gunoi in mijlocul verii, departe...
Sunt in Riga. De aici o sa-mi faca placere sa scriu pe blog, asta doar daca o sa am net in urmatoarele zile.
Sunt in Riga. De aici o sa-mi faca placere sa scriu pe blog, asta doar daca o sa am net in urmatoarele zile.
 |
| From Latvia |
duminică, 11 iulie 2010
Punct si de la capat
Cel mai important este ca atunci cand un ciclu se termina, sa poti sa mergi mai departe si sa gasesti noi challenge-uri.
A fost un an de zile in care am invatat ce inseamna responsabilitatea, in care am reusit sa-mi dau seama de limitele mele si in care dezvoltarea mea ca persoana a contat mai mult decat satisfactia de a-mi indeplini niste obiecte personale, care ulterior mi-am dat seama ca sunt nerealizabile.
Pentru prima data a trebuit si am fost nevoit sa lucrez intr-o echipa si sa imi dau seama ca incapatanarea mea trebuie data la o parte si inlocuita cu consensul. Am invatat "sa inghit" lucruri pe care nu le-as fi acceptat in alte circumstante. Am cunoscut oameni faini, am inceput sa-mi dau seama cat de important este sa asculti, am invatat sa-mi mentin calmul si rabdarea cu toate ca in interior eram un vulcan.
Acum stiu ca pentru a reusi ceva maret nu trebuie sa astepti ca lucrurile sa vina de la sine si nici nu o sa ti le aduca cineva pe tava. Da, trebuie sa te zbati sa iei decizii neplacute, sa faci sacrifcii si compromisuri. Insa, satisfactia este mult mai mare. Te poti asigura ca mediocritatea va sta departe de tine, iar alte usi ti se vor deschide si tu vei descoperi noi si noi oportunitati.
Nu vreau sa pun inca punct. Sunt mandru si una dintre cele mai mari bucurii ale mele o reprezinta faptul ca atunci dupa ce voi pune punct, exista cineva, exista maxim 5 oameni carora nu le place mediocritatea si al caror entuziasm poate depasi cele mai inalte obstacole. Acum pun punct.
...si de la capat!
A fost un an de zile in care am invatat ce inseamna responsabilitatea, in care am reusit sa-mi dau seama de limitele mele si in care dezvoltarea mea ca persoana a contat mai mult decat satisfactia de a-mi indeplini niste obiecte personale, care ulterior mi-am dat seama ca sunt nerealizabile.
Pentru prima data a trebuit si am fost nevoit sa lucrez intr-o echipa si sa imi dau seama ca incapatanarea mea trebuie data la o parte si inlocuita cu consensul. Am invatat "sa inghit" lucruri pe care nu le-as fi acceptat in alte circumstante. Am cunoscut oameni faini, am inceput sa-mi dau seama cat de important este sa asculti, am invatat sa-mi mentin calmul si rabdarea cu toate ca in interior eram un vulcan.
Acum stiu ca pentru a reusi ceva maret nu trebuie sa astepti ca lucrurile sa vina de la sine si nici nu o sa ti le aduca cineva pe tava. Da, trebuie sa te zbati sa iei decizii neplacute, sa faci sacrifcii si compromisuri. Insa, satisfactia este mult mai mare. Te poti asigura ca mediocritatea va sta departe de tine, iar alte usi ti se vor deschide si tu vei descoperi noi si noi oportunitati.
Nu vreau sa pun inca punct. Sunt mandru si una dintre cele mai mari bucurii ale mele o reprezinta faptul ca atunci dupa ce voi pune punct, exista cineva, exista maxim 5 oameni carora nu le place mediocritatea si al caror entuziasm poate depasi cele mai inalte obstacole. Acum pun punct.
...si de la capat!
duminică, 20 iunie 2010
Trei dintre "tradatori"
In ultimele zile, parlamentarii PDL care au votat pentru motiunea de cenzura s-au aflat pe primele pagini ale ziarelor si au fost invitati la principalele talk-show-uri.
Din punctul meu de vedere, multi dintre ei s-au aflat pe nedrept in aceste ipostaze. Am reusit in aceste zile sa-mi fac o imagine despre cativa dintre ei.
Sa incep cu Daniel Oajdea.
In nestiinta mea, nu auzisem pana acum de Daniel Oajdea din Iasi. Mi se pare genul de politician dornic de imagine, dar care este incapabil sa-si atraga oameni in jurul sau dandu-si cu stangul in dreptul. Este de-a dreptul jenant ca un parlament sa nu poata lua o decizie, doar dupa ce strange o suta de pensionari intr-o sala si ii pune sa voteze. Opinia electoratului este foarte importanta, insa o poti afla fara a face circ si fara a folosi electoratul cu scopul de a-ti face imagine. Cred ca PDL realizeaza ca pierderea lui Daniel Oajdea reprezinta doar pierderea unui vot in Parlament si pastrarea lui in partid ar creste randul neprofesionistilor.
Georgica Severin
Senatorul PDL de Prahova a fost unul dintre putinii care a reusit sa-si argumenteze decizia mentionand ca votul s-a datorat lipsei viziunii pe termen lung a Guvernului dupa luarea celor doua decizii controversate. Pierderea lui Georgica Severin ar afecta destul de mult pozitia PDL-ului in Ploiesti si in Prahova. Dupa pierderea lui Iulian Badescu, o posibila iesire a lui Georgica Severin din partid ar lasa PDL-ul fara senatori in Prahova. In acelasi timp, pastrarea lui Severin in PDL ar putea ajuta la reconstructia partidului.
Teo Trandafir
Teo Trandafir este o tinta mediatica iar fiecare gest este interpretat de presa. Decizia de a vota pentru motiunea de cenzura este de inteles, insa comportamentul de dupa vot nu poate fi catalogata la fel. Poate ca a deranjat gestul pe care Teo l-a facut dupa coborarea scarilor, insa pentru mine imbratisarea cu Aura Vasile m-a dezamagit. Nu cred in ceea ce anticipeaza analistii portocalii, cum ca Teo a intrat in PDL pentru a obtine un loc in parlament si a trece la PC. Nu o cred in stare de asa ceva. Decizia PDL-ului de a o sprijini pe Teo Trandafir a fost o greseala, insa si o decizie de a o da afara din partid ar fi o greseala.
Ramane de vazut ce se va intampla in cursul urmatoarelor zile..
Din punctul meu de vedere, multi dintre ei s-au aflat pe nedrept in aceste ipostaze. Am reusit in aceste zile sa-mi fac o imagine despre cativa dintre ei.
Sa incep cu Daniel Oajdea.
In nestiinta mea, nu auzisem pana acum de Daniel Oajdea din Iasi. Mi se pare genul de politician dornic de imagine, dar care este incapabil sa-si atraga oameni in jurul sau dandu-si cu stangul in dreptul. Este de-a dreptul jenant ca un parlament sa nu poata lua o decizie, doar dupa ce strange o suta de pensionari intr-o sala si ii pune sa voteze. Opinia electoratului este foarte importanta, insa o poti afla fara a face circ si fara a folosi electoratul cu scopul de a-ti face imagine. Cred ca PDL realizeaza ca pierderea lui Daniel Oajdea reprezinta doar pierderea unui vot in Parlament si pastrarea lui in partid ar creste randul neprofesionistilor.
Georgica Severin
Senatorul PDL de Prahova a fost unul dintre putinii care a reusit sa-si argumenteze decizia mentionand ca votul s-a datorat lipsei viziunii pe termen lung a Guvernului dupa luarea celor doua decizii controversate. Pierderea lui Georgica Severin ar afecta destul de mult pozitia PDL-ului in Ploiesti si in Prahova. Dupa pierderea lui Iulian Badescu, o posibila iesire a lui Georgica Severin din partid ar lasa PDL-ul fara senatori in Prahova. In acelasi timp, pastrarea lui Severin in PDL ar putea ajuta la reconstructia partidului.
Teo Trandafir
Teo Trandafir este o tinta mediatica iar fiecare gest este interpretat de presa. Decizia de a vota pentru motiunea de cenzura este de inteles, insa comportamentul de dupa vot nu poate fi catalogata la fel. Poate ca a deranjat gestul pe care Teo l-a facut dupa coborarea scarilor, insa pentru mine imbratisarea cu Aura Vasile m-a dezamagit. Nu cred in ceea ce anticipeaza analistii portocalii, cum ca Teo a intrat in PDL pentru a obtine un loc in parlament si a trece la PC. Nu o cred in stare de asa ceva. Decizia PDL-ului de a o sprijini pe Teo Trandafir a fost o greseala, insa si o decizie de a o da afara din partid ar fi o greseala.
Ramane de vazut ce se va intampla in cursul urmatoarelor zile..
joi, 17 iunie 2010
L’immortel
De foarte mult timp nu mi s-a mai intamplat sa stau cu inima la gura urmarind un film. L'immortel este un film francez, avandu-l ca actor principal pe binecunoscutul Jean Reno care ne prezinta si luptele mafiei din Marseille.
miercuri, 16 iunie 2010
Imparat si proletar
Astazi, in ziua in care se implinesc 121 de ani de la moartea marelui poet Mihai Eminescu, clasa politica romaneasca a dat o lovitura grea societatii romanesti prin manipulare, prin prostie si incapabilitate, prin hotie, prin lipsa de viziune si valori, prin badaranie si fara scrupule.
Nu vreau sa detaliez ci doar va las sa cititi aceasta superba poezie.
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii - ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebuie să fie braţe tari,
A statelor greoaie cară trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.
Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.
Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.
Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.
Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâne,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine...
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!
De lege n-au nevoie - virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!
Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!
Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă,
Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre până şi urma sclavă
Celor ce le urmează pân' la al lumii fund!
Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece în timpul nesfârşit.
Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.
O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi
Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias';
Nimic... Locul hienei îl luă cel vorbăreţ,
Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ.
Formele se schimbară, dar răul a rămas.
Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le şoptesc ades,
Plăcerile egale, egal vor fi-mpărţite,
Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite
Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.
Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă,
Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă
Pentru acel de care norocul avu grijă;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit.
Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creşte tot ce-n lume este menit să crească,
Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobească,
Căci va muri când nu va avea la ce trăi.
............................................
Pe malurile Seinei, în faeton de gală,
Cezarul trece palid, în gânduri adâncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea în granit
A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală;
Poporul loc îi face tăcut şi umilit.
Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută,
Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti,
Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti,
Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută.
Mărirea-i e în taină legată de aceşti.
Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară
Lipsită de iubire, cum că principiul rău,
Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu;
Istoria umană în veci se desfăşoară,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.
Şi el - el vârful mândru al celor ce apasă -
Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut.
De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă
De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă,
Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut.
Cu ale voastre umbre nimica crezătoare,
Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit,
Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare,
Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare,
La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât.
......................................
Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă,
Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt -
Prin limbile de flacări, ce-n valuri se frământ,
Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă,
Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt.
Pe stradele-ncruşite de flacări orbitoare,
Suiţi pe baricade de bulgări de granit,
Se mişc batalioane a plebei proletare,
Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare,
Şi clopote de-alarmă răsună răguşit.
Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare,
Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ,
Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară
Şi sânii lor acopăr - e ură şi turbare
În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi.
O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate,
Eroic este astăzi copilul cel pierdut!
Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate
Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate;
Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut!
.......................................
Scânteie marea lină, şi placele ei sure
Se mişc-una pe alta ca pături de cristal
Prin lunce prăvălite; din tainica pădure
Apare luna mare câmpiilor azure,
Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal.
Pe undele încete îşi mişcă legănate
Corăbii învechite scheletele de lemn;
Trecând încet ca umbre - ţin pânzele umflate
În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate,
Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn.
Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării
Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase - şi-ntinse-a apei arii
În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării
A zefirului nopţii şi sună cadenţat.
Îi pare că prin aer în noapte înstelată,
Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri,
Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată
Cununa cea de paie îi atârna uscată -
Moşneagul rege Lear.
Uimit privea cezarul la umbra cea din nouri,
Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar,
I se deschide-n minte tot sensul din tablouri
A vieţii sclipitoare... A popoarelor ecouri
Par glasuri ce îmbracă o lume de amar:
"În orice om o lume îşi face încercarea,
Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van;
În orice minte lumea îşi pune întrebarea
Din nou: de unde vine şi unde merge floarea
Dorinţelor obscure sădite în noian.
Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea,
În inima oricărui i-ascuns şi trăitor,
Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire
În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.
Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă,
Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat,
Acoperind cu noime sărmana lui viaţă
Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă -
Faţa - căci înţelesul e-acelaşi la toţi dat.
În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om -
În multe forme-apare a vieţii crudă taină,
Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină,
Dorinţi nemărginite plăntând într-un atom.
Când ştii că visu-acesta cu moartea se sfârşeşte,
Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi
Oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte
Eterna alergare... ş-un gând te-ademeneşte:
Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi."
Poesii (1884), de Mihai Eminescu
http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_%C5%9Fi_proletar
Nu vreau sa detaliez ci doar va las sa cititi aceasta superba poezie.
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii - ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebuie să fie braţe tari,
A statelor greoaie cară trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.
Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.
Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.
Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.
Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâne,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine...
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!
De lege n-au nevoie - virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!
Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!
Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă,
Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre până şi urma sclavă
Celor ce le urmează pân' la al lumii fund!
Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece în timpul nesfârşit.
Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.
O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi
Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias';
Nimic... Locul hienei îl luă cel vorbăreţ,
Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ.
Formele se schimbară, dar răul a rămas.
Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le şoptesc ades,
Plăcerile egale, egal vor fi-mpărţite,
Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite
Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.
Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă,
Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă
Pentru acel de care norocul avu grijă;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit.
Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creşte tot ce-n lume este menit să crească,
Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobească,
Căci va muri când nu va avea la ce trăi.
............................................
Pe malurile Seinei, în faeton de gală,
Cezarul trece palid, în gânduri adâncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea în granit
A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală;
Poporul loc îi face tăcut şi umilit.
Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută,
Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti,
Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti,
Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută.
Mărirea-i e în taină legată de aceşti.
Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară
Lipsită de iubire, cum că principiul rău,
Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu;
Istoria umană în veci se desfăşoară,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.
Şi el - el vârful mândru al celor ce apasă -
Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut.
De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă
De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă,
Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut.
Cu ale voastre umbre nimica crezătoare,
Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit,
Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare,
Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare,
La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât.
......................................
Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă,
Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt -
Prin limbile de flacări, ce-n valuri se frământ,
Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă,
Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt.
Pe stradele-ncruşite de flacări orbitoare,
Suiţi pe baricade de bulgări de granit,
Se mişc batalioane a plebei proletare,
Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare,
Şi clopote de-alarmă răsună răguşit.
Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare,
Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ,
Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară
Şi sânii lor acopăr - e ură şi turbare
În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi.
O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate,
Eroic este astăzi copilul cel pierdut!
Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate
Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate;
Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut!
.......................................
Scânteie marea lină, şi placele ei sure
Se mişc-una pe alta ca pături de cristal
Prin lunce prăvălite; din tainica pădure
Apare luna mare câmpiilor azure,
Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal.
Pe undele încete îşi mişcă legănate
Corăbii învechite scheletele de lemn;
Trecând încet ca umbre - ţin pânzele umflate
În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate,
Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn.
Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării
Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase - şi-ntinse-a apei arii
În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării
A zefirului nopţii şi sună cadenţat.
Îi pare că prin aer în noapte înstelată,
Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri,
Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată
Cununa cea de paie îi atârna uscată -
Moşneagul rege Lear.
Uimit privea cezarul la umbra cea din nouri,
Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar,
I se deschide-n minte tot sensul din tablouri
A vieţii sclipitoare... A popoarelor ecouri
Par glasuri ce îmbracă o lume de amar:
"În orice om o lume îşi face încercarea,
Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van;
În orice minte lumea îşi pune întrebarea
Din nou: de unde vine şi unde merge floarea
Dorinţelor obscure sădite în noian.
Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea,
În inima oricărui i-ascuns şi trăitor,
Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire
În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.
Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă,
Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat,
Acoperind cu noime sărmana lui viaţă
Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă -
Faţa - căci înţelesul e-acelaşi la toţi dat.
În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om -
În multe forme-apare a vieţii crudă taină,
Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină,
Dorinţi nemărginite plăntând într-un atom.
Când ştii că visu-acesta cu moartea se sfârşeşte,
Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi
Oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte
Eterna alergare... ş-un gând te-ademeneşte:
Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi."
Poesii (1884), de Mihai Eminescu
http://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8Emp%C4%83rat_%C5%9Fi_proletar
luni, 14 iunie 2010
Katyn si Kandahar
Nu, nu vreau sa incep un articol de istorie si nici sa vorbesc despre recenta tragedie poloneza. Sunt 2 filme pe care le-am vazut recent si m-au impresionat. Doua filme de razboi, doua filme despre supravietuire, doua filme despre o cruda realitate a politicii mondiale.
Avem doua filme in care rusii sunt prezentati in moduri diferite. Este normal tinand cont de faptul ca primul film este polonez si cel de-al doilea este rusesc.
Katyn (2007)
Director: Andrzej Wajda
Este un film despre masacrul de la Katyn si despre strategia rusilor de a ascunde adevarul. Filmul se invarte in jurul manipularii politice si in jurul sperantei de a revedea pe cineva in viata.
Kandahar (2010)
Director: Andrei Kavun
Cunoastem povestea unui echipaj de piloti rusi capturati in 1995,in Kandahar de catre talibani. Puteti urmari aventurile pilotilor in societatea afgana si modul in care au reusit sa evadeze.
Avem doua filme in care rusii sunt prezentati in moduri diferite. Este normal tinand cont de faptul ca primul film este polonez si cel de-al doilea este rusesc.
Katyn (2007)
Director: Andrzej Wajda
Este un film despre masacrul de la Katyn si despre strategia rusilor de a ascunde adevarul. Filmul se invarte in jurul manipularii politice si in jurul sperantei de a revedea pe cineva in viata.
Kandahar (2010)
Director: Andrei Kavun
Cunoastem povestea unui echipaj de piloti rusi capturati in 1995,in Kandahar de catre talibani. Puteti urmari aventurile pilotilor in societatea afgana si modul in care au reusit sa evadeze.
duminică, 13 iunie 2010
Despre blog...
Trebuie sa recunosc ca am neglijat foarte mult blogul in ultimul timp. As enumera si cateva motive.
- lipsa timpului
Pot sa spun ca nu am stat foarte bine cu timpul si nici cu organizarea lui. Bineinteles ca placerea de a sta pe blog se afla in coada listei de prioritati. Deh.
- lehamite
Da, mi-a fost lehamite sa vorbesc despre criza. Nu am avut chef sa comentez evenimente politice. Am simtit de multe ori senzatia ca sunt umilit de politicieni si diversi ziaristi incompetenti.
- din...
Nu stiu momentan cum sa numesc motivul asta. Nu am prea avut chef sa impartasesc bucuria de a asculta muzica pacimasa, nici de a va povesti despre locurile frumoase pe care le-am mai vazut sau de a fi entuziasmat de o performanta sportiva.
La una din conferintele la care am luat parte, Top Talents 2010, Adela Jansen spunea ca este obligatoriu ca atunci cand iti propui ceva sa-ti notezi undeva acest lucru, sa-ti faci un plan.
Din aceasta cauza vreau sa tastez cateva cuvinte pe care sa le vad aici pe blog si sa-mi aduc aminte ca am un plan ce trebuie respectat.
Vreau sa scriu constant despre:
- ce imi face placere;
- ce as schimba;
- cine imi place;
- cine imi provoaca greata;
- DESPRE CE SIMT, DESPRE CE VAD, DESPRE CE VREU SA SCHIMB.
Sper ca o sa fiu mai prezent!
Dejan
- lipsa timpului
Pot sa spun ca nu am stat foarte bine cu timpul si nici cu organizarea lui. Bineinteles ca placerea de a sta pe blog se afla in coada listei de prioritati. Deh.
- lehamite
Da, mi-a fost lehamite sa vorbesc despre criza. Nu am avut chef sa comentez evenimente politice. Am simtit de multe ori senzatia ca sunt umilit de politicieni si diversi ziaristi incompetenti.
- din...
Nu stiu momentan cum sa numesc motivul asta. Nu am prea avut chef sa impartasesc bucuria de a asculta muzica pacimasa, nici de a va povesti despre locurile frumoase pe care le-am mai vazut sau de a fi entuziasmat de o performanta sportiva.
La una din conferintele la care am luat parte, Top Talents 2010, Adela Jansen spunea ca este obligatoriu ca atunci cand iti propui ceva sa-ti notezi undeva acest lucru, sa-ti faci un plan.
Din aceasta cauza vreau sa tastez cateva cuvinte pe care sa le vad aici pe blog si sa-mi aduc aminte ca am un plan ce trebuie respectat.
Vreau sa scriu constant despre:
- ce imi face placere;
- ce as schimba;
- cine imi place;
- cine imi provoaca greata;
- DESPRE CE SIMT, DESPRE CE VAD, DESPRE CE VREU SA SCHIMB.
Sper ca o sa fiu mai prezent!
Dejan
miercuri, 19 mai 2010
Intrebari pentru politicieni?
Urmaresc de ceva vreme situatia politica dezastruoasa si imi pun cateva intrebari la care nu stiu daca o sa primesc raspuns. Sunt intrebari pentru principalele partide politice.
Pentru PNL:
Relatia Romaniei cu FMI s-a rupt in anul 2005 datorita faptului ca acestia nu permiteau cheltuielile mari pe care Guvernul Tariceanu urma sa le faca?
Proiecte realiste pentru remedierea situatiei actuale din tara?
Pentru PSD:
De ce se iese mereu in evidenta cu protestele "oamenilor muncii"? Ne intoarcem in trecut?
Va laudati ca aveti oameni capabili in partid, dar unde sunt proiectele realiste?
Pentru PDL si Traian Basescu:
Este o strategie electorala ca peste 4 ani Traian Basescu sa fie eroul care a scos Romania din criza?
Daca ati luat aceste masuri drastice pentru populatie, unde sunt masurile de dezvoltare pe termen lung?
De ce sunteti comozi si nu analizati toate posibilitatile de a repara deficitul bugetar?
O sa putem vorbi vreodata de competivitate in sistemul bugetar?
Pentru PNL:
Relatia Romaniei cu FMI s-a rupt in anul 2005 datorita faptului ca acestia nu permiteau cheltuielile mari pe care Guvernul Tariceanu urma sa le faca?
Proiecte realiste pentru remedierea situatiei actuale din tara?
Pentru PSD:
De ce se iese mereu in evidenta cu protestele "oamenilor muncii"? Ne intoarcem in trecut?
Va laudati ca aveti oameni capabili in partid, dar unde sunt proiectele realiste?
Pentru PDL si Traian Basescu:
Este o strategie electorala ca peste 4 ani Traian Basescu sa fie eroul care a scos Romania din criza?
Daca ati luat aceste masuri drastice pentru populatie, unde sunt masurile de dezvoltare pe termen lung?
De ce sunteti comozi si nu analizati toate posibilitatile de a repara deficitul bugetar?
O sa putem vorbi vreodata de competivitate in sistemul bugetar?
duminică, 9 mai 2010
Inca o excursie in Serbia
Dupa aproape 1 an de zile, iata ca am revenit din nou in Serbia. Profitand de scurta vacanta de Paste, am hotarat impreuna cu cativa prieteni sa ne delectam pentru cateva zile cu o excursie Bucuresti-Timisoara-Belgrad-Knjazevac, dupa care, timp de 3 zile am participat la Intalnirea Regionala a Grupurilor BEST din Regiunea "Central-South".
Daca vorbim de Romania, vorbim de drumuri proaste, de politisti prea zelosi, de peisaje dezolante in anumite regiuni...
Vreau sa fiu putin mai subiectiv si sa va spun ce mi-a placut in Serbia. In stil mai ingineresc incep enumerarea:
- casele din satele de pe langa Vrsac si din Banatul Sarbesc;
- strazile si parcurile Belgradului;
- terasele de pe malul raului Sava la Zemun;
- Rakija Shop;
Dar, hai sa vedem si niste poze:
Daca vorbim de Romania, vorbim de drumuri proaste, de politisti prea zelosi, de peisaje dezolante in anumite regiuni...
Vreau sa fiu putin mai subiectiv si sa va spun ce mi-a placut in Serbia. In stil mai ingineresc incep enumerarea:
- casele din satele de pe langa Vrsac si din Banatul Sarbesc;
- strazile si parcurile Belgradului;
- terasele de pe malul raului Sava la Zemun;
- Rakija Shop;
Dar, hai sa vedem si niste poze:
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
 |
| From Serbia Trip |
sâmbătă, 8 mai 2010
Dezbatere a Legii Voluntariatului
La mijlocul lunii aprilie am participat la o dezbatere privind Legea Voluntariatului la invitatia Presedintelui Senatului si care a avut loc la Senatul Romaniei.
La eveniment au participat reprezentanti ale unora dintre cele mai mari ONG-uri din Romania, senatori si deputati de la principalele partide politice, dar si reprezentanti ai unor companii de renume.
S-a discutat pe baza unui proiect de lege care spre deosebire de forma adoptata in 2006 ar putea oferi raspunsuri coerente la teme punctuale, dar si un cadru legal pentru desfasurarea activitatii de voluntariat in conditii cat mai bune.
Principalele teme de discutie au fost concediul de voluntariat, managerul de voluntari si contractul de voluntari.
Discutii pe aceasta lege au mai existat datorita amabilitatii Fundatiei Soros si in cadrul acestora s-au dezbatut modalitati de recunoastere a competentelor voluntarilor cat si cum autoritatile publice ar putea sa fie mult mai deschise catre voluntari.
Sper ca rezultatele acestor discutii sa se contureze intr-o lege moderna care sa sprijine cu adevarat voluntarii si sa apere conceptul de voluntariat.
VOLUNTÁR, -Ă, voluntari, -e, adj., s.m. I. Adj. (Despre oameni și manifestările lor) 1. Care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. * Act voluntar = acțiune săvârșită de cineva în mod conștient, voit.
Imagini de la dezbaterea din Senat:
La eveniment au participat reprezentanti ale unora dintre cele mai mari ONG-uri din Romania, senatori si deputati de la principalele partide politice, dar si reprezentanti ai unor companii de renume.
S-a discutat pe baza unui proiect de lege care spre deosebire de forma adoptata in 2006 ar putea oferi raspunsuri coerente la teme punctuale, dar si un cadru legal pentru desfasurarea activitatii de voluntariat in conditii cat mai bune.
Principalele teme de discutie au fost concediul de voluntariat, managerul de voluntari si contractul de voluntari.
Discutii pe aceasta lege au mai existat datorita amabilitatii Fundatiei Soros si in cadrul acestora s-au dezbatut modalitati de recunoastere a competentelor voluntarilor cat si cum autoritatile publice ar putea sa fie mult mai deschise catre voluntari.
Sper ca rezultatele acestor discutii sa se contureze intr-o lege moderna care sa sprijine cu adevarat voluntarii si sa apere conceptul de voluntariat.
VOLUNTÁR, -Ă, voluntari, -e, adj., s.m. I. Adj. (Despre oameni și manifestările lor) 1. Care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. * Act voluntar = acțiune săvârșită de cineva în mod conștient, voit.
Imagini de la dezbaterea din Senat:
joi, 15 aprilie 2010
Moji Drugovi
...dupa cateva zile in Serbia.
Revin zilele urmatoare cu poze si amanunte din scurta mea vizita in Serbia, cat si cu amanunte referitoare la Legea Voluntariatului.
Revin zilele urmatoare cu poze si amanunte din scurta mea vizita in Serbia, cat si cu amanunte referitoare la Legea Voluntariatului.
luni, 5 aprilie 2010
Pasiuni uitate
Imi placea fotbalul. Poate imi mai place. Nu mai am tragere de inima sa merg pe stadion sa vad animale scuipand seminte si injurand in orice secunda timp de aproape 2 ore. Nu vreau sa pierd timpul vazand 20 si ceva de pseudosportivi care isi dau cu stangul in dreptul speriati de patronii de la loje.
Ce mi-a placut?
Imi placea Formula 1. Asteptam cu nerabdare un nou Grand Prix. Ardeam de nerabdare sa vad prima grila rosie. Stateam cu sufletul la gura la fiecare viraj si speram pana in ultima clipa in victoria lui Schumacher. Michael Schumacher a revenit insa ma plictiseste aceasta competitie a milioanelor de dolari. Imi placea foarte mult sa urmaresc cursele pe RTL, chiar daca nu stiam o boaba nemteste. Eram inebunit sa ma trezesc la 5 dimineata pentru a vedea startul cursei din Australia.
Ce mi-a placut?
Ce mi-a placut?
Imi placea Formula 1. Asteptam cu nerabdare un nou Grand Prix. Ardeam de nerabdare sa vad prima grila rosie. Stateam cu sufletul la gura la fiecare viraj si speram pana in ultima clipa in victoria lui Schumacher. Michael Schumacher a revenit insa ma plictiseste aceasta competitie a milioanelor de dolari. Imi placea foarte mult sa urmaresc cursele pe RTL, chiar daca nu stiam o boaba nemteste. Eram inebunit sa ma trezesc la 5 dimineata pentru a vedea startul cursei din Australia.
Ce mi-a placut?
luni, 22 martie 2010
Dumnezeu sa te ierte, Mile!
Imi vine foarte greu sa scriu aceste randuri. Nu stiu daca exista cuvinte potrivite pentru ce s-a intamplat.
Pot sa spun doar ca intotdeauna cand voi vedea un jurnalist profesionist o sa ma gandesc la Mile. Pot sa spun ca atunci cand voi ajunge pe pamant sarbesc o sa ma gandesc la Mile. O sa ma gandesc de multe ori la Mile, chiar daca nu am avut bucuria de a ma intalni vreodata cu el.
Dumnezeu sa te ierte, Mile!
Pot sa spun doar ca intotdeauna cand voi vedea un jurnalist profesionist o sa ma gandesc la Mile. Pot sa spun ca atunci cand voi ajunge pe pamant sarbesc o sa ma gandesc la Mile. O sa ma gandesc de multe ori la Mile, chiar daca nu am avut bucuria de a ma intalni vreodata cu el.
Dumnezeu sa te ierte, Mile!
Corporate and Entrepreneurship: Shaping careers together!
Pe 16 martie, in Sala Senatului din Universitatea "POLITEHNICA" din Bucuresti a avut loc conferinta "Corporate and Entrepreneurship: Shaping Careers Together" organizata de BEST Bucuresti. Ne-am propus sa aducem in fata studentilor oameni care sa le vorbeasca de experinta de a creste personal intr-o companie sau de experienta deschiderii proprii afaceri.
Conferinta "Corporate and Entrepreneurship: Shaping Careers Together" a reunit oameni de success din randul antreprenorilor dar si din lumea corporate, care le-au impartasit studentilor din secretele reusitei lor.
Domnul Dan Mocanu a deschis conferinta, iar antreprenori cunoscuti precum Antonio Eram, Bobby Voicu si Dorin Boerescu au dezbatut avantajele si dezavantajele in a-ti dezvolta o afacere proprie. Despre o cariera de succes intr-o mare companie au vorbit Silviu Hotaran si Catalin Bercu.
Aici puteti vedea mai multe detalii despre conferinta cat si secvente din cadrul acesteia.
Conferinta Corporate and Entrepreneurship pe Studentie.ro
Conferinta Corporate and Entrepreneurship pe EvenimenteStudentesti.ro
Sa-l ajutam pe Mile!
Cine este Mile Carpenisan pentru mine?
Este acel reporter curajos care m-a facut de multe ori sa am incredere in mass-media romaneasca. Profesionalismul si curajul sau l-au facut sa fie intotdeauna cu multe clase peste o mare parte a jurnalistilor romani.
Stiti cine mai este Mile Carpenisan?
Unul dintre oamenii pe care nu i-am cunoscut niciodata dar care au contribuit la pasiunea mea pentru Serbia, pentru sarbi.
Iti tin pumnii, Mile!
Mihai(..sau Dejan)
Jurnalistul Mile Cărpenişan este în comă, în urma unui şoc septic şi a unui blocaj renal, şi are nevoie urgentă de o transfuzie de sânge din grupa A2 pozitiv.
Starea lui este atât de gravă încât nu poate fi mutat nici măcar în blocul operator. Un elicopter al MAI aşteaptă să-l preia pentru a-l transporta la spitalul din Cluj, însă deocamdată acest lucru nu este posibil.
"Dacă îţi doreşti ceva din tot sufletul, o să se întâmple", spunea Mile în campania de strângere de fonduri pentru Daniel Răduţă... Ne dorim să fii sănătos lângă noi. Hai Mile!
Mile este internat la Spitalul Judeţean Timişoara, bd. Iosif Bulbuca nr. 10. Se pare că totul a pornit de la un furuncul. Pentru că a făcut febră mare, Mile Cărpenişan s-a prezentat la spital, unde a şi fost operat. dar au apărut complicaţii. (Jurnalul National)
Este acel reporter curajos care m-a facut de multe ori sa am incredere in mass-media romaneasca. Profesionalismul si curajul sau l-au facut sa fie intotdeauna cu multe clase peste o mare parte a jurnalistilor romani.
Stiti cine mai este Mile Carpenisan?
Unul dintre oamenii pe care nu i-am cunoscut niciodata dar care au contribuit la pasiunea mea pentru Serbia, pentru sarbi.
Iti tin pumnii, Mile!
Mihai(..sau Dejan)
Jurnalistul Mile Cărpenişan este în comă, în urma unui şoc septic şi a unui blocaj renal, şi are nevoie urgentă de o transfuzie de sânge din grupa A2 pozitiv.
Starea lui este atât de gravă încât nu poate fi mutat nici măcar în blocul operator. Un elicopter al MAI aşteaptă să-l preia pentru a-l transporta la spitalul din Cluj, însă deocamdată acest lucru nu este posibil.
"Dacă îţi doreşti ceva din tot sufletul, o să se întâmple", spunea Mile în campania de strângere de fonduri pentru Daniel Răduţă... Ne dorim să fii sănătos lângă noi. Hai Mile!
Mile este internat la Spitalul Judeţean Timişoara, bd. Iosif Bulbuca nr. 10. Se pare că totul a pornit de la un furuncul. Pentru că a făcut febră mare, Mile Cărpenişan s-a prezentat la spital, unde a şi fost operat. dar au apărut complicaţii. (Jurnalul National)
vineri, 12 martie 2010
Mandrie si plafonare
De multe ori iti doresti sa le arati celor ce nu au avut incredere in tine unde ai ajuns. Ai o satisfactie uriasa sa le citesti mirarea. De multe ori te gandeai ca o sa vina vremea cand ei or sa se uite cu admiratie la tine, sau poate doar o sa le dai peste nas.
Niciodata nu mi-au placut oamenii care nu stiau sa priveasca pe altcineva in profunzime. Nu mi-au placut cei superficiali si plini de ei. Ma enerveaza cei care sunt mandri de ei ca au reusit sa ajunga intr-o functie care ar necesita in mod teoretic respect, insa ajung sa se plafoneze.
Din pacate, intamplarile nu sunt suficiente pentru a le demonstra ca tu poti mai mult. Intotdeauna trebuie sa te asiguri si sa lasi norocul la o parte.
Niciodata nu mi-au placut oamenii care nu stiau sa priveasca pe altcineva in profunzime. Nu mi-au placut cei superficiali si plini de ei. Ma enerveaza cei care sunt mandri de ei ca au reusit sa ajunga intr-o functie care ar necesita in mod teoretic respect, insa ajung sa se plafoneze.
Din pacate, intamplarile nu sunt suficiente pentru a le demonstra ca tu poti mai mult. Intotdeauna trebuie sa te asiguri si sa lasi norocul la o parte.
luni, 1 martie 2010
Panorame
Amintirea iernii...
Rectoratul Universitatii Politehnica Bucuresti
 |
| From Poze Vila Poiana Tapului |
Rectoratul Universitatii Politehnica Bucuresti
 |
| From POLI |
sâmbătă, 20 februarie 2010
De tinut mine
- Mazare: "Ponta are sange!";
- Sebastian Ghita vorbind smechereste cu Marian Vanghelie;
- Ion Iliescu: "Am brandul meu!";
- Mitrea: "Dragnea e tradator!"
O sa-mi aduc aminte aceste lucruri pe parcursul urmatoarelor luni, ani...
- Sebastian Ghita vorbind smechereste cu Marian Vanghelie;
- Ion Iliescu: "Am brandul meu!";
- Mitrea: "Dragnea e tradator!"
O sa-mi aduc aminte aceste lucruri pe parcursul urmatoarelor luni, ani...
vineri, 19 februarie 2010
Oare ce fel de diferente?
Revelion la un program comercial sarbesc:
Revelion la un program comercial romanesc:
Vedeti diferentele?
Revelion la un program comercial romanesc:
Vedeti diferentele?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)