vineri, 5 septembrie 2008

Imi doream un meci adevarat, POLI - Partizan

Echipele din Serbia au mai jucat cu echipe romanesti dar niciodata nu am fost multumit de replica pe care romanii le-au dat-o echipelor sarbesti. Imi doream sa vad un meci pe viata si pe moarte, un meci in care patima sarbilor sa fie contracarata de talentul jucatorilor romani. Imi doream un spectacol al tribunelor, sa cunoastem nebunia publicului sarb. Nu prea am avut parte.

Anul acesta sortii au decis ca Poli Timisoara sa joace cu Partizan Beograd. A crescut inima in mine cand am auzit. Deja imi imaginam un stadion "Dan Paltinisanu" plin unde sa se auda imnurile celor doua echipe cantate cu ardoare de cele doua galerii. Imi imaginam cum vor decurge cele 180 de minute de joc, sperand la un fotbal nebun.

Din pacate, incep sa devin sceptic in aceasta privinta. Dorinta mi-a fost stricata de un macaronar ce a distrus fotbalul banatean, de un om de afaceri corupt care isi inchipuie ca reprezinta Timisoara, de o federatie romana de fotbal mizerabila si de reprezentantii UEFA care nu-si antreneaza prea mult neuronii incercand sa afle ce se petrece de fapt aici. Nu stiu daca meciul va mai avea loc dar cu siguranta daca va avea loc va fi umbrit de aceste evenimente. Publicul nu se va mai de spectacolul fotbalistic, vor fi preocupat de Mircea Sandu, Zambon sau Iancu.

De ce echipele romanesti pe care le simpatizez trebuie sa se desfiinteze sau sa fie conduse de niste lichele dornice sa scoata bani din acest spectacol , numit fotbal?


Technorati tags:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu